Cele mai recente apariţii editoriale în Beckshop

Drept societar
Cursul universitar Drept societar reprezinta o lucrare de drept al afacerilor, materie relativ noua in Romania, dar aflata deja intr-o continua dinamica. Lucrarea vizeaza un public mai puțin familiarizat cu noțiunile juridice, respectiv oameni de afaceri, intreprinzatori și, nu in ultimul rand, studenții de la facultațile cu profil economic. Și aceasta intrucat limbajul folosit este mai accesibil publicului larg decat in orice alta lucrare de drept, iar exemplele date, acolo unde s-a considerat necesar, sunt de natura sa lamureasca pe deplin cititorul cu privire la chestiunea in discuție. Raportat insa la volumul de informație și la modul de abordare a tematicii, lucrarea este, in mod evident, un instrument mai mult decat suficient și pentru studenții de la facultațile de drept, avocați, consilieri juridici și, in general, pentru specialiștii din domeniul juridic.

Preț: 50,00 RON

Preț special: 45,00 RON


Fișe de procedură penală. Partea generală

42 de fise tematice
73 de teme de analiza si dezbatere
4 tabele de analiza comparativa
scheme teoretice recapitulative
jurisprudenta relevanta structurata pe materii
modele de acte procesuale

Prezentele fise au alcatuit, inca din 2012, singura lucrare care a abordat, intr-o grafica inovatoare si o structura intuitiva, Partea generala a Codului de procedura penala, dorind sa se materializeze intr-un instrument eficient, care sa permita oricarui jurist sa isi fixeze facil o perspectiva logica asupra materiei. 

PUNCTE FORTE: 
• explicatii clare, apte sa asigure maxima eficienta in sustinerea oricarui examen de Procedura penala, Partea generala; 
• analiza tuturor deciziilor pronuntate in recurs in interesul legii (RIL) si a hotararilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (HP) date de Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si a solutiilor pronuntate de Curtea Constitutionala pana la finalul lunii aprilie 2018; 
• solutii jurisprudentiale recente in aplicarea noului Cod de procedura penala; 
• structuri grafice care urmaresc logica functionala a fiecarei institutii si faciliteaza asimilarea rapida a informatiilor; 
TEME DE ANALIZA SI DEZBATERE (TAD). Scopul TAD nu este acela de a obtine un raspuns transant cu privire la o problema de drept, ci de a testa capacitatea cititorului de a diseca si dezbate o situatie factuala sub toate fatetele posibile si de a-si prezenta argumentele intr-o maniera clara si logica. Deopotriva, TAD pot conduce la crearea de noi teme de discutii apte sa releve acuratetea rationamentului cititorului si capacitatea de a efectua distinctii relevante in materia dreptului procesual penal;
suplimentarea numarului de fise;
denumiri marginale care preceda fiecare solutie jurisprudentiala, asemanatoare standardelor codurilor adnotate; 
TABELE DE ANALIZA COMPARATIVA (TAC). Scopul TAC este acela de a contribui la sedimentarea cunostintelor prin observarea diferentelor dintre institutiile comparate. 

ACQUIS-ul lucrarii:
• elaborarea acesteia de catre un teoretician si practician cu experienta, capabil sa ofere o viziune armonizata asupra materiei penale si procesual penale; 
• prezentarea materiei intr-o maniera clara si structurata, apta sa asigure fixarea rapida a cunostintelor necesare pentru promovarea examenelor de admitere in profesie; 
• organizarea continutului in parti teoretice, care ofera informatii teoretice tehnice si precise, si parti practice, care cuprind solutiile relevante pronuntate de instantele judecatoresti in materie. 

Toate acestea se constituie in atuuri ce recomanda lucrarea de fata ca pe cel mai util si facil instrument pentru cei care vor sa recapituleze rapid materia pentru examenele consacrate din domeniu, dar si pentru cei care vor sa dobandeasca in cel mai scurt timp cunostintele teoretice si practice esentiale cu privire la partea generala a dreptului procesual penal. Lucrarea se adreseaza, in egala masura, oricarui jurist: 
• student, masterand, doctorand; 
• candidat la examenele de admitere, definitivare sau promovare in profesiile juridice; 
• practician la inceput de cariera sau cu experienta.

Preț: 90,00 RON

Preț special: 81,00 RON


Noua Revistă de Drepturile Omului nr. 2/2018
Pericolul discreditării a înseşi temei discriminării

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a apărut ca o consecinţă inerentă, dar întârziată şi politizată, a adoptării O.G. nr. 137/2000. În ce priveşte Ordonanţa, ea este rezultatul unui efort sofisticat de promovare a acestui act normativ menit să acopere una din ciudăţeniile sistemului românesc de protecţie a identităţilor. În timp ce instrumentele destinate drepturilor minorităţilor naţionale au fost dintotdeauna ample şi bogate (ceea ce explică de ce marea problema a minorităţilor în România rezultă din (ne)aplicarea legilor în materie, şi nu din absenţa lor), cel de combatere a discriminării se reducea la câteva prevederi cu puţină putere de combatere a fenomenului. Pe acest fundal precar a fost posibilă sistematica discriminare a membrilor unor minorităţi (în primul rând romii şi maghiarii, ca să nu vorbim despre comunitatea LGBTQ, non-etnică), care a tulburat viaţa socială şi politică din prima parte a anilor 1990. Afirmaţia anterioară explică de ce iniţiativa de construcţie a unui sistem de combatere a discriminării în România a plecat de la situaţia minorităţilor naţionale. Nu este deloc ciudat ca adoptarea unui act normativ dedicat problematicii discriminării să fi apărut pe agendă odată de cu intrarea UDMR la guvernare, la începutul anului 1997. Aceasta, după ce a fost înfiinţat Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale (DPMN), care a avut doi directori cu rang de ministru de mare eficienţă, Gyorgy Tokay (1997-1999) şi Peter Kovacs Eckstein (1999-2000).
În prima perioadă a funcţionării coaliţiei CDR-PD-UDMR atenţia s-a îndreptat spre completarea legislaţiei adresată în mod specific minorităţilor naţionale: privitoare la educaţie (cu succes) şi privitoare la administraţia locală (un eşec). Tema discriminării rămânea dificil de rezolvat întrucât la pedepsirea acestui tip de contravenţii se împotriveau presa şi parlamentarii. Cei doi actori redutabili, dar şi interesaţi întrucât erau implicaţi în acţiunile sancţionabile, dăduseră suficiente semnale că e improbabilă crearea unei paveze legislative împotriva comportamentelor cu caracter discriminatoriu, ale lor şi a altora. Împingerea înainte a unui act normativ în materie a fost impulsionată de faptul că Uniunea Europeană pregătea adoptarea Directivei antirasiste, gândită să creeze un sistem minimal de protecţie împotriva discriminării în întregul spaţiu comunitar. Or, România deschisese negocierile de aderare la Uniune în anul 1999 în numele unei aspiraţii clar exprimate de coaliţia atunci la putere şi susţinute de majoritatea populaţiei.
Contextul a făcut ca, în anul 1999, un grup de iniţiativă să lanseze proiectul de introducere a legislaţiei anti-discriminatorii. Trei-patru persoane au jucat un rol central în iniţiativă şi apoi în ducerea ei la capăt. Unul a fost ministrul Peter Kovacs Eckstein, care a implicat DPMN, secondat de către Attila Marko, care s-a ocupat de detaliile teoretice şi practice ale temei. O a doua persoană importantă a fost Renate Weber, atunci directoare a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă, care a asigurat susţinerea financiară a operaţiei prin Fundaţie. Acest prim grup a coalizat numeroase alte organizaţii neguvernamentale fidele principiului non-discriminării, care aveau să dezbată în reuniuni prelungite diferitele aspecte ale actului normativ şi ale strategiei de promovare.
Faptul că sistemul de combatere a discriminării a fost gândit iniţial drept unul de completare a legislaţiei de protecţie a minorităţilor naţionale explică de ce, iniţial, proiectul avea în vedere comunităţile naţionale şi etnice. Nu era de altfel ciudat, de vreme ce grupul de demnitari şi activişti se raportau la ce se întâmpla la UE, unde Parlamentul european discuta o directivă a egalităţii în muncă „indiferent de rasă şi naţionalitate” (de aici numele prescurtat al actului european: „Directiva antirasistă”). Una din ultimele, dar şi din esenţialele teme ale actului normativ care a fost discutat în coaliţia civică s-a referit la sfera protecţiei: rămânem la grupările naţionale şi etnice, ceea ce ar putea limita opoziţia la adoptarea lui, sau o extindem la grupările definite prin handicap (limbajul din acel moment), orientare sexuală etc.? Caz în care suportul pentru lege ar fi fost mai amplu. A învins ultima variantă.
O altă soluţie care a contribuit decisiv la succes a fost opţiunea pentru o ordonanţă simplă – în locul unei legi, caz în care proiectul propus era mai mult ca sigur ciopârţit – , sau a unei ordonanţe de urgenţă. Ultima putea fi însuşită de guvern, nu era prima oară, însă varianta intra în contradicţie cu natura actului normativ, de a legifera în materia drepturilor fundamentale. Ca urmare, era preferabil ca actul normativ să fie promovat în timpul vacanţei parlamentare, deci prin ordonanţă de guvern simplă. Fiecare membru al guvernului trebuia convins să susţină proiectul, unul după altul. Strategia a funcţionat (detaliile merită un studiu de caz), un argument major fiind că adoptarea actului normativ dădea semnalul că România începe deja să răspundă cerinţelor UE.
Faza finală de pregătire a ordonanţei guvernamentale a acoperit primele luni ale anului 2000. Se ştia deja, din sondaje, că PSD va câştiga alegerile, iar PRM va obţine un număr substanţial de voturi. Era firească temerea ca prevederile ordonanţei simple să fie strivite de un organism de conducere de factură pesedist-vadimistă. Este motivul pentru care iniţiatorii au hotărât ca legea să prevadă un Consiliu aflat sub autoritatea guvernului, deşi formula nu asigura independenţa cerută de directiva europeană (în pregătire finală; se ştiau prevederile ei). Gândeam că până la noile alegeri şi formarea noului Executiv, guvernul „mai luminat” de atunci putea adopta hotărârea de înfiinţare a CNCD şi putea „umple” această instituţie cu oameni dedicaţi combaterii discriminării. Este motivul pentru care ordonanţa guvernamentală a impus ca adoptarea hotărârii de înfiinţare a CNCD să aibă loc în cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a ce a devenit O.G. nr. 137/2000. Coaliţia civică a elaborat şi transmis textul acestei hotărâri, pentru a evita întârzierile legate de elaborarea ei de echipa guvernului.
A fost să fie ca înfiinţarea instituţiei cu rolul de a aplica O.G. nr. 137/2000, în timpul coaliţiei CDR-PD-UDMR, să eşueze. Ordonanţa a fost adoptată în vara anului 2000. În ciuda prevederii foarte clare, până la sfârşitul mandatului guvernamental, hotărârea de înfiinţare a CNCD nu a fost adoptată. Au urmat alegerile, au învins PSD şi Ion Iliescu. Surpriza a fost ca formaţiunea lui Adrian Năstase (atunci) să nu încheie previzibila coaliţie cu PRM ci, paradoxal, una parlamentară cu UDMR (dublată de o alta cu Partida Romilor, devenită peste noapte „social democrată”). Partidul Social Democrat a continuat eforturile de integrare iniţiate de guvernarea perioadei 1996-2000, adăugând aderarea la NATO, merite de dimensiune istorică. În acelaşi timp, PSD a avut grijă să politizeze tot ce se putea şi asta s-a întâmplat şi cu CNCD. Apreciez că între 2002 (când s-a înfiinţat, cu o substanţială întârziere) şi 2005, activitatea CNCD a fost restrânsă şi a fost influenţată de PSD.
Adevărată carieră a CNCD a început, am afirma, în anul 2005. Din acel moment, numărul hotărârilor a crescut substanţial, iar autonomia de facto a Colegiilor directoare a fost confirmată de multe ori prin deciziile luate. Ordonanţa de Guvern nr. 137/2000 (între timp amendată) şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au avut un impact de amploare asupra fenomenului discriminării. Unele schimbări au fost imediat vizibile: dispariţia afişelor de tip „nu angajăm ţigani”, de pe avizierele oficiilor de muncă, sau „nu primim ţigani” de la intrarea discotecilor, restaurantelor şi barurilor.
Alte reuşite au rămas doar la cunoştinţa grupului beneficiar, deşi afectau statutul a zeci de mii de oameni. Un exemplu ar fi câştigarea de către cadrele didactice de la sate a dreptului de a candida pentru locurile de la oraş, printr-o decizie a Colegiului CNCD adoptată în urma petiţiei profesorului Emil Moise din Buzău. Având în vedere contextul social, un număr de decizii ale CNCD pot fi numite chiar curajoase. Am în vedere în primul rând doctrina dezvoltată de către CNCD în materia însemnelor religioase din instituţiile de educaţie publice. Chiar recent, Colegiul director al CNCD a luat o hotărâre remarcabilă, de recunoaştere a discriminării prin folosirea notei la disciplina Religie la calculul mediei finale/generale, în absenţa altor discipline facultative. Mă opresc însă cu exemplele. Bănuim că şi alţi cercetători care cunosc situaţia dinainte şi după adoptarea O.G. 137/2000 şi înfiinţarea CNCD recunosc saltul produs în combaterea fenomenului discriminării.
Noua Revistă de Drepturile Omului (NRDO) a început să colaboreze cu CNCD în anul 2006, într-un parteneriat menit să promoveze vizibilitatea instituţiei şi să îmbunătăţească standardele ei de lucru. De atunci, NRDO primeşte o finanţare trimestriala (pe număr) de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În contrapartidă, revistă asigură publicarea de materiale pe tema de interes comun. Apreciem că relaţia a fost pentru toată lumea convenabilă. CNCD acoperă parte din cheltuieli, dar contează şi prin faptul că împinge atenţia redacţiei spre o problematică centrală a drepturilor omului. Prin numărul de pagini alocate acestui domeniu, se poate susţine că NRDO a devenit în parte o publicaţie dedicată subiectului discriminării (dacă folosim sensul larg pentru acest termen). Au fost publicate număr de număr studii, documentare şi hotărâri ale CNCD.
În contextul amintit, NRDO a devenit şi un cadru unde s-au semnalat periodic ceea ce cercetătorii au considerat a fi „erorile CNCD”. Întrucât susţinerea revistei de către Consiliu nu trebuia să aducă atingere neutralităţii ei profesionale, autorii au fost informaţi că au completă libertate în a analiza, în NRDO, hotărârile CNCD care li se păreau discutabile. Nu a existat niciodată vreun reproş şi nici măcar o observaţie din partea administraţiei CNCD, faţă de o astfel de atitudine. Relaţia profesională şi umană cu persoanele care lucrează în CNCD a fost întotdeauna cordială, în spiritul standardelor pe care le cere dedicaţia faţă de scopul comun. În ce priveşte „adevărul” în chestiunile de principiu ori tehnice ale discriminării, acesta este rezultatul activităţii de ansamblu a comunităţii ştiinţifice, a persoanelor cu competenţe publice, a militanţilor.
Un număr de hotărâri ale CNCD luate de circa o jumătate de an ridică însă, apreciem, întrebări grave asupra recentei funcţionări a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării. Avem în vedere hotărârile care vizează discursuri şi declaraţii implicând, direct sau indirect, lideri politici şi partide. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost în situaţia de a se pronunţa, în urma petiţiilor sau autosesizărilor, asupra unor declaraţii privindu-i pe fostul premier Mihai Tudose, actuala premieră Viorica Dăncilă, preşedintele Klaus Iohannis şi procuroarea şefă a DNS, Laura Codruța Kövesi, senatorul Şerban Nicolae, jurnalistul Corneliu Tudor Popescu, publicaţia umoristică Times New Roman. Deciziile Colegiului Director al CNCD au creat în opinia publică o puternică emoţie. Un citat al Deutsche Welle este expresiv în acest sens: „…nu în orice ţară se poate asista la halucinantele intervenţii de cenzurare şi manipulare politică a discursului public, luate, indirect, de o instituţie precum Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării. Care a ignorat, sau a reacţionat excesiv de blând, prin avertisment, la monstruozităţi ca revoltătoarele ofense şi murdării misogine ale senatorului Şerban Nicolae, atacând-o josnic pe o colegă dintr-un partid neafiliat puterii, dar se manifestă draconic cu adversarii PSD”.
Într-un studiu din acest număr al revistei vom analiza în detaliu hotărârile amintite. Notăm aici doar că şi procedurile, şi criteriul celerităţii, şi interpretarea noţiunilor şi conţinutul deciziilor reflectă o atitudine puternic politizată.
Autosesizarea reprezintă o competenţă puternică a CNCD. Ea îi creşte puterea de intervenţie în viaţa socială şi, în acelaşi timp, responsabilitatea. Autosesizarea nu reprezintă „un drept suveran” al persoanelor alese în Colegiul director în numele nu ştiu cărei reprezentativităţi publice. Transformarea ei într-un act arbitrar, năzuros ori orgolios, nu poate duce decât la discreditarea activităţii CNCD. Condiţiile autosesizării sunt clare: atunci când un act de discriminare are o natură majoră, iar CNCD arată că veghează ca acesta să nu-şi aibă loc în viaţa publică; atunci când discriminarea trebuie eliminată rapid şi, deci, amânarea până când victimele ori vreun ONG interesat vor trimite petiţia devine nerezonabilă. Pe agenda CNCD s-au aflat petiţii fie grave, fie urgente, care au aşteptat luni de zile pentru soluţionare pe motivul agendei încărcare. De ce ar fi avut prioritate nimicuri precum compararea părului premierei Viorica Dăncilă cu podoaba capilară a pavianului cu mantie?
Dacă acceptăm că CNCD avea competenţa să trateze cazurile invocate, şochează asimetria cu care au judecat membrii Colegiului director al CNCD: avertisment pentru ameninţarea spânzurări maghiarilor care arborează steaguri secuieşti, anunţarea publică a existenţei unor imagini cu sex anal, de o parte; pe de alta, amenzi pentru comparaţiile insultătoare sau/şi persiflante, ironice, provocatoare ale unor ziarişti cunoscuţi pentru caracterul lor iconoclast.
Pronunţându-se asupra unor declaraţii de natura insultei şi calomniei, Colegiul Director al CNCD şi-a extins sfera de cuprindere într-un domeniu al litigiilor sociale unde nu are ce să caute. Astfel de chestiuni nu pot fi decise decât de către judecători a căror independenţă şi neutralitate sunt asigurate de reglementări ample şi exigente. Nu e cazul membrilor Colegiului director. Luându-şi dreptul de a amenda deţinătorii site-ului Times News Roman cu suma de 16.000 de lei pentru o satiră obscenă la adresa partenerei de viață a președintelui PSD, Colegiul director a funcţionat ca un prompt instrument de cenzură a presei. Redacţia NRDO a fost întotdeauna critică la folosirea cuvintelor care rănesc, iar articolul pentru care a fost dată amenda foloseşte astfel de cuvinte. Însă tripla inadecvare a acelei hotărâri: echivalarea unei insulte cu discriminarea, tratarea unei satire asemenea textelor obişnuite şi acordarea unei amenzi excesive, cu funcţie de descurajare fac din cazul Times News Roman un caz limită în istoria sistemului de combatere a discriminării.
În hotărârile invocate anterior Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a funcţionat ca o instituţie de cenzură comandată politic. Ce s-a întâmplat ni se pare atât de periculos, încât, implicată în colaborări cu CNCD, redacţia NRDO se simte datoare să se distanţeze de o astfel de evoluţie. O astfel de atitudine a CNCD discreditează nu doar instituţia, ci erodează chiar sistemul de combatere a discriminării în ansamblul lui.
Instituţia este atât de importantă, combaterea discriminării are o astfel de miză, încât membrii Colegiului Director al CNCD au datoria să găsească o soluţie prin care să ia distanţă faţă de seria neagră a soluţiilor sale politizate.

Gabriel Andreescu
Director al Noii Reviste de Drepturile Omului

Preț: 44,90 RON

Preț special: 38,16 RON


Activitatea notarială. De la teorie la practică

Descriere și puncte forte
Ce se afla intre teorie și practica? In cazul activitații notariale, ar trebui sa fie experiența. Doar ca aceasta se acumuleaza in ani, și nu intotdeauna intr-o maniera placuta și productiva. Putem afirma ca astazi notariatul roman cunoaște cea mai frumoasa și judicioasa dezvoltare din istoria sa. Aceasta a implicat insa și creșterea numarului procedurilor care pot fi indeplinite de notarul public și a dificultații instrumentarii lor. Daca luam in considerare desele schimbari legislative și standardele tot mai riguroase ale publicului care beneficiaza de serviciile notariale, obținem un tablou cvasicomplet al dificultaților cu care se confrunta notarul public, in general, și notarul public stagiar și debutant, in special. 
Prezenta lucrare și-a propus sa prezinte activitatea notariala intr-o maniera exhaustiva, fara a acorda mai multa importanța unei proceduri sau alteia, ci incercand sa ofere un modus vivendi notarial al dreptului, strangand intre coperțile ei atat litera dupa care se ghideaza notarul public, cat și rezultatele muncii sale, adica exemplele de acte, de activitați, de sarcini și de obligații notariale. Prin urmare, suntem in prezența unui ghid al activitații notariale care a urmarit nici sa nu simplifice prea mult, nici sa nu complice inutil, de dragul frumuseții formelor actele notariale. Unele adaugiri, nuanțari sau completari au fost facute in spiritul unei mai bune ințelegeri și al unei evoluții ce poate fi obținuta prin discutarea acestor aspecte in viitor. 

Cuprinsul lucrarii
Lucrarea este structurata in 42 de secțiuni, care prezinta activitatea notariala pornind de la regulile generale privind procedurile notariale, principale acte notariale, toate procedurile notariale și pana la aspectele exterioare publicului neavizat, cum ar fi evidentele biroului notarial, statistica activitatii notariale, registrele nationale notariale, corespondenta oficiala in activitatea notariala, arhivarea documentelor, aspecte de interes din publicitatea imobiliara pentru funcționarea biroului notarial. Fiecare secțiune trateaza subiectul abordat prin prezentarea sintetica a normelor legale aplicabile, prin realizarea de modele de interes pentru situațiile cele mai des intalnite in practica și prin selectarea principalelor texte de lege incidente pentru bunul studiu ulterior al notarului public. 

Publicul ținta
Lucrarea se adreseaza: 
- notarilor stagiari; 
- notarilor debutanți; 
- candidaților care se pregatesc pentru concursul de dobandire a calitații de notar stagiar, pentru examenul de definitivat pentru notarii stagiari sau pentru examenul de admitere in functia de notar public pentru persoanele care au cel putin 6 ani vechime intr-o functie de specialitate juridica; 
- candidaților care se pregatesc pentru concursul de schimbare a sediilor birourilor notariale; 
- studenților de la licența și master in pregatirea unor materii care trateaza activitatea notariala.

Preț: 199,00 RON

Preț special: 179,10 RON


Proprietate intelectuală

Despre lucrare

Cartea reprezintă o încercare de abordare structurată a unor subiecte legate de domeniul proprietății intelectuale, cu aplicare specială în România. Obiectul său de discuție discuție ocupă o bună parte din dreptul imaterialului, respectiv acea subramură a dreptului civil alcătuită din ansamblul normelor juridice care reglementează raporturile patrimoniale și personal nepatrimoniale având ca obiect lucrurile necorporale. 
Inițiativa a îmbrăcat, la origini, formatul unei secțiuni de proprietate intelectuală din cadrul unei conferințe de drept, astfel încât produsul scris este mai degrabă avatarul acesteia decât o analiză cu caracter sistematic a problematicii extrem de complexe a proprietății intelectuale. 
Volumul este structurat în cinci părți: prima dedicată dreptului de autor, a doua dedicată aspectelor de dreptul afacerilor din acest domeniu, a treia dedicată implicațiilor procesual civile ale proprietății intelectuale, a patra dedicată ilicitului din acest domeniu și a cincea dedicată dreptului noilor tehnologii.

Din cuprins

  • plagiatul și încălcarea drepturilor de autor
  • considerații actuale despre „plagiat” în lucrările științifice
  • elementele componente ale unui sistem de protecție a designului identitar în România
  • capacitatea juridică a persoanelor juridice
  • fiscalizarea drepturilor de autor
  • indicaţiile geografice protejate
  • noutatea şi activitatea inventivă
  • particularități ale înregistrării mărcilor neconvenționale
  • calitatea procesuală activă a beneficiarului unei licențe voluntare de brevet în litigiile privind apărarea drepturilor decurgând din brevet
  • contribuţii ale jurisprudenţei româneşti în domeniul proprietăţii industriale
  • specificitatea acțiunii civile din domeniul proprietății intelectuale
  • considerații privind acțiunile de concurență neloială în domeniul proprietății intelectuale prin prisma legislației Republicii Moldova
  • particularitățile cercetării locului faptei în cazul accesului ilegal la un sistem informatic
  • contravențiile reglementate de Legea nr. 8/1996
  • dreptul de autor în era digitală
  • stocarea în „cloud”, copia privată și remunerația compensatorie
  • vânzarea operelor de artă
  • semnificația unor expresii utilizate în domeniul protecției juridice a creației intelectuale
  • valențele aculturației limitei User Generated Content în spațiul european al dreptului de autor
  • protecția dreptului de autor prin mijloace tehnice: criptarea

Puncte forte

  • abordare structurată a unor subiecte legate de domeniul proprietății intelectuale
  • analiză cu caracter sistematic a problematicii extrem de complexe a proprietății intelectuale
  • analiză multidisciplinară a problematicii dreptului de autor

Despre editori și autori

Răzvan Dincă - prof. univ. dr. în cadrul departamentului de drept privat al Facultăţii de Drept, Universitatea din București, la disciplinele dreptul proprietăţii intelectuale, drept civil – contracte şi drept civil – contracte şi succesiuni. Este, de asemenea, avocat în cadrul Baroului București

Alin Speriusi-Vlad - doctor în drept, lector universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității de Vest din Timișoara, avocat în Baroul Timiș

Viorel Roș - profesor universitar și conducător de doctorat în domeniul Dreptului proprietății intelectuale, director al Școlii doctorale a IOSUD – Universitatea „Nicolae Titulescu” din București și avocat în Baroul București

Sonia Florea - avocat în Baroul București (2003, Diplomă de Merit); doctor în drept procesual civil

Marius Cezar Pantea - prof. dr., Facultatea de Poliție, Academia de Poliție „A.I. Cuza”

Monica Florina Boța-Moisin - avocat în Baroul București, Inițiator al proiectului „Legea IEI”, proiect de design legislativ

Eleonora Andriuța - drd., Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere”

Gheorghe Avornic - doctor habilitat în drept, profesor universitar

Andreea Livădariu - avocat în Baroul Bucureşti, drd. și asistent de cercetare, Universitatea „Nicolae Titulescu” din București  

Ciprian Raul Romiţan - doctor în drept, avocat în Baroul Bucureşti

Viorel Pordea - lector inginer

Claudiu Feraru - avocat în Baroul București

Gheorghe Gheorghiu - conf. univ. dr., Universitatea Valahia din Târgovişte

Șerban Florița - principal research scientist, 1st degree

Corina Florița - main research scientist, 2nd degree

Roberto Lasso - research scientist, production manager

Gabriel N. Turcu - avocat

Mara Marinescu - avocat

Diana Castraveţ - drd., Institutul de Cercetări Juridice și Politice al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău, Republica Moldova

Nicoleta-Elena Buzatu - conf. univ. dr., Facultatea de Științe Juridice și Administrative, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” din București

Andrei Pap - avocat în Baroul Timiș

Silviu G. Totelecan - cercetător ştiinţific II, dr., Academia Română – Filiala Cluj-Napoca

Edmond Gabriel Olteanu - prof. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea din Craiova

Bujorel Florea - conf. univ. dr., Facultatea de Științe Juridice, Politice și Administrative București a Universității Spiru Haret, avocat în Baroul București

Teodor Bodoașcă - prof. univ. dr., Facultatea de Drept, Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş

Lucian-Ioan Tarnu - lector univ. dr., Facultatea de Inginerie Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Nicoleta Rodica Dominte - lector univ. dr., Facultatea de Drept Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi

Ramona Dumitrașcu - drd., avocat în Baroul Bucureşti

Preț: 69,90 RON

Preț special: 59,42 RON


Drept procesual civil. Partea speciala (editia 8)

Despre lucrare
Intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, la data de 15 februarie 2013, alături de modificările substanțiale aduse de legiuitor prin Legea nr. 138/2014 au determinat analizarea instituţiilor corespunzătoare Părţii speciale a Dreptului procesual civil, dintr-o perspectivă nouă.
Partea specială urmăreşte să explice optica legiuitorului privitoare la desfăşurarea procesului civil, în căile de atac, în cadrul procedurilor speciale, a modului în care se desfăşoară un litigiu în faţa instanţelor arbitrale şi în executarea silită, ultima etapă a procesului civil.

Despre ediţia 8
Această nouă ediţie este succesoarea unor lucrări care au introdus treptat prevederile noului Cod de procedură civilă. Aceste modificări au determinat în reanalizarea instituţiilor corespunzătoare Părţii speciale a Dreptului procesual civil, potrivit noilor orientări. Menționăm în acest sens deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 55/2017; Decizia nr. 66/2017; Decizia nr. 73//2017) și Completul competent să judece recursul în interesul legii (Decizia nr. 3/2017; Decizia nr. 17/2017), deciziile Curții Constituționale (Decizia nr. 369/2017; Decizia nr. 321/2017), precum și ultimele modificări aduse prin Legea nr. 17/2017 privind aprobarea O.U.G. nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe.

Recomandare
Pentru o analiză completă a problematicii în domeniul părţii generale a procedurii civile recomandăm consultarea cursului împreună cu Drept procesual civil. Partea specială. Caiet de seminar. Ediţia 3  

Din cuprins

•    căile de atac
•    abordarea temelor în funcţie de structura noului Cod de procedură civilă
•    analiza procedurilor reglementate în legi speciale
•    explicaţii privind optica legiuitorului asupra desfăşurării procesului civil, a modului în care se desfăşoară un litigiu în faţa instanţelor arbitrale şi în executarea silită
•    proceduri speciale în Codul de procedură civilă
•    elemente specifice în faţa anumitor instanţe
•    procedura refacerii înscrisurilor şi hotărârilor dispărute
•    executarea silită
•    eliberarea şi distribuirea sumelor realizate prin urmărirea silită
•    executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori

Puncte forte

•    textul are la bază forma republicată în 2015 a Codului de procedură civilă
•    cuprinde modificările aduse prin Legea nr. 17/2017
•    abordarea temelor în funcție de structura noului Cod de procedură civilă
•    analiza procedurilor reglementate în legi speciale
•    au fost avute în vedere ultimele decizii ale instanței de contencios constituțional (Decizia nr. 369/2017; Decizia nr. 321/2017) și ale instanței supreme, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 55/2017; Decizia nr. 66/2017; Decizia nr. 73//2017) și Completul competent să judece recursul în interesul legii (Decizia nr. 3/2017; Decizia nr. 17/2017)
•    explicații privind optica legiuitorului asupra desfășurării procesului civil, a modului în care se desfășoară un litigiu în fața instanțelor arbitrale și în executarea silită
•    ample referințe bibliografice

Despre autoare

Claudia ROŞU - Doctor în drept, în prezent profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. Este lector I.N.P.P.A. la disciplina Drept procesual civil (din 2008), avocat în Baroul Timiş (din 1992), având peste 25 participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice. Este autoare şi coautoare a 31 de cărţi şi a 121 de articole.

Preț: 69,90 RON

Preț special: 59,41 RON


Ştiri juridice din reţeaua C.H. Beck

Legalis.ro

29 May 2017 |
Aprobarea Normelor metodologice privind mecanismul de acordare şi derulare a împrumuturilor acordate unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale
În Monitorul Oficial nr. 396 din 26 mai a.c. a fost publicat Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europe...
29 May 2017 |
Programul de acțiuni pe anul 2017 privind proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate
În Monitorul Oficial nr. 394 din 25 mai a.c. a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 356/2017 pentru aprobarea Programului de acțiuni pe anul 201...
26 May 2017 |
Completarea Codului reţelei pentru Sistemul naţional de transport al gazelor naturale
În Monitorul Oficial nr. 393 din 25 mai a.c. a fost publicat Ordinul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 36/2017 privind...
26 May 2017 |
Decizia ICCJ nr. 10/2017. Interpretarea dispoziţiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală
În Monitorul Oficial nr. 392 din 25 mai a.c. a fost publicată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 29 martie 2017 prin care Co...

Curierul fiscal

10 Aug 2018 |
A fost publicat Regulamentul de punere în aplicare nr. 1106/2018 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare în ceea ce privește modelele de declarații de conformitate
În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 202 din 9 august 2018 a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare nr. 1106/2018 de stabilire a unor...
7 Aug 2018 |
Zoom IN: Impozitarea celor mai întâlnite venituri obținute de persoane fizice și modul de declarare a acestora în Declarația unică
Acest text constituie un fragment din articolul Impozitarea celor mai întâlnite venituri obținute de persoane fizice și modul de declarare a acesto...
2 Aug 2018 |
Declarația informativă privind beneficiarii sponsorizărilor/mecenatului/burselor private
În M.Of. nr. 646 din 25 iunie 2018 a fost publicat Ordinul nr. 1825/2018 al preşedintelui ANAF pentru aprobarea modelului și conținutului formularul...
31 Jul 2018 |
Ultima zi de depunere a Declarației Unice
Contribuabilii persoane fizice pot depune Declarația Unică online, prin intermediul aplicației care poate fi accesată la adresa https://declunica.a...

Curierul Judiciar

14 Aug 2018 |
Pierd din vedere executivii din imobiliare oportunitățile oferite de tehnologie?
Sectorul imobiliar pare a fi în urmă și atunci când vine vorba despre atragerea forței de muncă cu abilități digitale. Raportul global CEO Surve...
13 Aug 2018 |
Modificarea și completarea Legii nr. 123/2012 a energiei electrice și gazelor naturale
Obiectivul principal al modificării Legii energiei electrice și gazelor naturale este instituirea obligativității operatorilor de distribuție a gaz...
10 Aug 2018 |
Examen de primire în profesia de avocat: 31 august 2018
Examenul privind organizarea examenului de primire în profesie din sesiunea august 2018 se va susține, în mod unitar în cadrul - I.N.P.P.A., în Bu...
9 Aug 2018 |
25 octombrie 2018: Conferinţa SRDE „Probleme actuale ale spaţiului politico-juridic al UE”, ediția 4
Lucrările ediţiei 2018 a Conferinţei Internaționale se vor desfăşura joi  25 octombrie 2018, la Athénée Palace Hilton,  Sala Regina Maria, Str...