Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Ed. C.H. Beck au organizat în seria „Cultura dreptului european‟  Conferinţa Dreptul european al contractelor, eveniment care a ocazionat lansarea volumului Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013.
410bun
La dezbateri au participat, în calitate de intervenienţi, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru (coordonator CSDE), domnul Nicolae Turcu – preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, av. dr. Dan Pascu, doamna asist. univ. drd. Oana Dimitriu (redactor-şef Ed. C.H. Beck).

Moderatorul lucrărilor, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru, a prezentat activităţile iniţiate în proiectul Interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene în România (IADUER), colecţie din care fac parte titlurile:

Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept;
• Dreptul UE al concurenţei şi autorităţile administrative şi judiciare din România;
• Repere actuale în domeniul dreptului european al contractelor. Experienţe ale instanţelor române. Primul proiect s-a materializat deja într-o apariţie editorială recentă la Ed. C.H.Beck.

Domnul Nicolae Turcu, preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, a salutat demersul ştiinţific întreprins de autoarea lucrării şi viziunea proprie de redactare, monografia Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare reprezentând o premieră originală în doctrina noastră prin tripla perspectivă a cercetării – comparativă, normativă şi prospectivă.
Titlul comparativ descrie, printr-un efort de sinteză, trăsăturile proprii concepţiei contractuale în sistemele juridice reprezentative pentru dreptul continental şi Common-law. Titlul dedicat realităţilor normative ale dreptului european al contractelor în forma sa actuală cuprinde dezvoltări pertinente asupra fasciculului de directive consumeriste şi regulamentelor de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I). În fine, ultimul titlu, după ce procedează la o inventariere minuţioasă asupra acţiunilor legislative şi politice ce traduc aspiraţia unei noi construcţii în dreptul european al contractelor,  radiografiază evoluţiile recente de dezvoltare în materie, cu referire particulară la exploatarea metodei inovatoare a tehnicii instrumentului opţional. utilizată cu prilejul propunerii de regulament privind un drept comun european în materie de vânzare.

Doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă (care, împreună cu autoarea, a contribuit la redactarea unui răspuns în cadrul consultării publice lansate de Comisie asupra celui mai adecvat instrument de d.e.c. sub aspectul naturii juridice, domeniului de aplicare şi conţinutului material) a propus spre dezbatere chestiunea reglementării garanţiilor personale, mai exact a scrisorilor de garanţie, din perspectiva Noului Cod Civil, a Publicaţiei 758 ICC şi a Draft Common Frame of Reference (DCFR).

Autoarea lucrării, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, a evidenţiat reperele principale care jalonează conţinutul acesteia. Diversitatea instrumentelor care545bun alcătuiesc dreptul european al contractelor (aparţinând dreptului pozitiv european şi unui drept transnaţional de origine savantă) explică, probabil, geometria variabilă a semnificaţiilor atribuite, sub aspect terminologic, noţiunii. În timp ce comparatiştii vorbesc despre un „drept european comparat al contractelor”, membrii Grupului de Acquis afirmă existenţa unui „drept special european al contractelor” ireductibil la categoriile contractuale clasice dar dominat de specificitatea contractului de consum, reglementând tehnici particulare de vânzare şi contracte atipice. Polisemia conceptuală a noţiunii de contract transpare din elementele specific ale identităţilor naţionale ale contractului (alcătuind triada Contrat – Vertrag – Contract) şi din exemplificarea unor aplicaţii particulare privind tratamentul pe care îl suportă perioada precontractuală (cu referire specială la regulile aplicabile în caz de întrerupere a negocierilor), efectele impreviziunii, respectiv cele antrenate de neexecutarea obligaţiilor contractuale.
Dimensiunea normativă descrie dreptul european al contractelor în forma sa actuală caracterizată de eterogenitate şi incompletitudine. Acquis-ul comunitar în dreptul contractelor (reprezentat, în principal, de corpul de directive privind contractele încheiate de consumatori) şi regulamentele de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I) alcătuiesc d.e.c. în stadiul său de dezvoltare actual. Contribuţia dreptului european al consumului la armonizarea dreptului contractelor nu poate fi neglijată, analizându-se în ce măsură împrumuturile regulilor aplicabile contractelor de consum pot fi amenajate în domeniul dreptului (comun al) contractelor.
În timp ce tehnicile proprii formării contractelor de consum – obligaţia de informare precontractuală, formalismul informativ şi dreptul de retractare a consimţământului sunt apreciate în ansamblu ca inadaptate unei transpuneri în dreptul contractelor, despre mecanismele circumscrise executării contractelor de consum (interzicerea clauzelor abuzive şi obligaţia de conformitate a bunului) se reţine că sunt susceptibile să transceadă frontierele care separă dreptul consumului de dreptul contractelor. Dincolo de încercările de sistematizare, caracterul neomogen al d.e.c. actual va întreţine, cel puţin în viitorul apropiat, dualitatea instrumentelor. Prezentul şi viitorul apropiat al d.e.c. cunosc aceste două noi instrumente, Directiva privind drepturile consumatorilor şi propunerea de regulament privind d.c.e.v – două instrumente parţial concurente.

Domnul av. dr. Dan Pascu a ridicat o chestiune tehnică legată de implicaţiile criteriilor diferite de stabilire a personalităţii juridice a societăţilor, cu referire particulară la criteriul încorporării şi implicaţiile asupra exercitării libertăţii de stabilire.

Doamna drd. Oana Dimitriu, redactor-şef al Ed. C.H. Beck, a precizat că tendinţa actuală de încurajare a publicării de instrumente juridice este binevenită pentru profesioniştii dreptului.