Cele mai recente apariţii editoriale în Beckshop
Accesează lista de tematici din Beckshop
 | Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziție cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiințific şi redacțional de excepție, susținută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaționale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro. Revista este indexată în baze de date internaționale (BDI)
Numărul din luna ianuarie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanță juridică. Editorialul din acest număr este semnat de prof.dr. Augustin Fuerea și propune o scurtă analiză a exercitării președinției în cadrul Uniunii Europene. Alegerea, spre analiză, a acestei teme este, din punctul de vedere al importanţei, extrem de provocatoare, cel puţin din două motive. În primul rând, atunci când aducem în discuţie problematica exercitării preşedinţiei Uniunii Europene, nu de puţine ori, instituţiile care se implică într-un astfel de proces sunt dintre cele mai diferite, de la Consiliul European, continuând cu instituţia Consiliului ori chiar a Consiliului Europei, a Parlamentului European, cea a Comisiei şi finalizând chiar cu preşedinţia instanţelor jurisdicţionale, respectiv a Băncii Centrale Europene şi a Curţii de Conturi. Opiniile sunt dintre cele mai diferite, mai ales când vine vorba despre răspunsul care ar trebui dat la întrebarea: Cine răspunde la telefonul Uniunii Europene, îndeosebi după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona? În cel de-al doilea rând, provocarea se referă la faptul că în anul 2019, semestrul I, România va exercita o astfel de demnitate la nivelul UE şi este imperios necesar ca eforturile declanșate în urmă cu ani buni pentru pregătirea minuţioasă a unei astfel de etape, acum să fie amplificate. Este foarte important să cunoaştem, cu precădere, cine va fi implicat în exercitarea preşedinţiei UE din ţara noastră şi, mai ales, în ce constă un astfel de efort, respectiv care este rolul pe care trebuie să-l îndeplinim. În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de dr. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 30 noiembrie 2018, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curți de Casație şi Justiție şi ale Curții Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României. Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internațională corespunzătoare lunii noiembrie 2018 aduc în prim plan principalele activități de la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internațional. Cele două rubrici sunt semnate de dr. Oana Dimitriu, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu. Practică judiciară neunitară Rubrica este dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluții ce ilustrează apariția unei jurisprudențe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicații imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr judecător drd. Răzvan Anghel analizează Încetarea contractului individual de muncă de muncă al salariatei însărcinate aflate în perioada de probă. Dreptul afacerilor Comentariul Deciziei nr. 121/01.03.2018 a Curții de Apel Timișoara, Secția a II-a civilă, semnat de judecător dr. Csaba Bela Nász, privind procedura insolvenţei și modificarea planului de reorganizare. între cele două Legi nr. 85, din anul 2006, respectiv din anul 2014, există o diferență de reglementare și în ceea ce privește calculul valorii totale a creanţelor cu drept de vot asupra averii debitorului. Dacă Legea nr. 85/2006 prevedea că, ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la afişarea tabelului definitiv consolidat, calculul valorii totale a creanţelor împotriva averii debitorului se va realiza prin raportare la planul de reorganizare confirmat [art. 15 alin. (2)], Codul insolvenței statuează că, ulterior confirmării planului de reorganizare şi până la deschiderea procedurii de faliment, această determinare se va face potrivit cuantumului cuprins în programul de plăţi, modificat în urma stingerii creanţelor achitate în plan [art. 49 alin. (2)]. Această normă din legea actuală stabileşte că modalitatea de calcul a valorii totale a creanţelor se face în funcţie de etapa în care se desfăşoară procedura insolvenţei, în text distingându-se cinci astfel de etape avute în vedere de legiuitor şi care sunt stadii succesive în derulare acestei proceduri judiciare, o asemenea interpretare a normei juridice fiind susţinută tocmai de etapizarea momentelor şi succesiunea criteriilor menţionate în art. 49 din Legea nr. 85/2014 Articolul Economia colaborativă și cadrul normativ aplicabil: de la simplă contestare la necesitatea unei construcții juridice alternative, semnat de lector dr. Ana-Maria Vlăsceanu. Societățile care gestionează platforme digitale (e.g.: Uber, AirBnB, TaskRabbit etc.) sunt exponentele unei noi economii, denumită „gig economy” sau, mai des, economie colaborativă. Platformele digitale au redus dramatic costurile tranzacțiilor, au crescut eficiența economică, au contestat industriile clasice și au schimbat modelele de afaceri ale multor societăți. În acest context, se ridică o întrebare cheie: Care sunt implicațiile juridice ale unor asemenea schimbări industriale și economice? Acest studiu, împărțit în două articole, își propune să răspundă acestei întrebări, prin explorarea schimbărilor aduse de economia colaborativă, în special în domeniul raporturilor de muncă, precum și a aptitudinii cadrului normativ actual de a răspunde provocărilor generate de aceste schimbări. Astfel, trei opțiuni sunt analizate: a) menținerea cadrului normativ actual; b) dezvoltarea unui cadru normativ mixt, care combină reglementările clasice cu noi reglementări, care să țină cont și de specificul economiei colaborative; c) crearea unui nou cadru normativ distinct, croit pentru economia bazată pe platformele digitale. Drept privat Articolul Consideraţii cu privire la aplicabilitatea art. 478 alin. (5) C.proc.civ., semnat de judecător Radu-Mihai Necula. Scopul acestui studiu este reprezentat de analizarea dispoziţiilor art. 478 alin. (5) C.proc.civ. prin raportare la soluţiile pronunţate de prima instanţă, la obiectul cererii de chemare în judecată şi la incidenţa unor alte instituţii juridice care pot influenţa modalitatea de aplicare a acestui text legal. Drept public Articolul Activitatea Agenției Naționale de Integritate reflectată în jurisprudența instanțelor de contencios administrativ, semnat de prof.dr. Dana Apostol Tofan. Agenția Națională de Integritate reprezintă o autoritate administrativă centrală autonomă , cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul București, ce funcționează la nivel național, în temeiul a două acte normative, și anume: Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare și, respectiv, Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative , cu modificările și completările ulterioare. Această ambivalență în reglementare la care se adaugă și faptul că activitatea de control desfășurată de Agenția Națională de Integritate se fundamentează în principal pe dispozițiile altui act normativ, Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare reprezintă, probabil, în mare măsură, una din cauzele ce a contribuit la dezvoltarea unei bogate jurisprudențe în instanța de contencios administrativ. Studiul surprinde succint câteva din contradicțiile legislative ce rezultă din acest paralelism în reglementare ce a determinat de-a lungul timpului dificultăți în soluționarea conflictelor născute în aplicarea legii, imposibilitatea formării unei jurisprudențe coerente în această materie. Drept penal Articolul Câteva considerații privind deciziile Curții Constituționale în materia prescripției răspunderii penale, semnat de procuror Alexandra-Mihaela Șinc și procuror Corneliu Iftim, pleacă în analiză de la faptul că deciziile Curții produc efecte doar pentru viitor (ex nunc), în sensul că ele nu produc, ca regulă, efecte directe, fiind necesară punerea în acord a actului normativ cu Constituția, de către inițiatorul legislativ, efectul încetării efectelor dispoziției neconstituționale fiind o sancțiune pentru pasivitatea acestuia, precum și în sensul că se pot declara neconstituționale acte normative sau prevederi ale acestora. Rubrica de Sinteze de jurisprudență îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE – septembrie-octombrie 2018. Instrumente Articolul Reglementarea criptomonedelor în Japonia semnat de Dan Alexandru Popa analizează soluțiile normative oferite de legislația japoneză cu privire la monedele virtuale, cu precădere Legea Serviciilor de Plată, meritele acestora și precauțiile necesare pentru dezvoltarea viitoare a acestui sector. În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Scrisoarea părinţilor lui Nelu, către el. Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor. Preț: 44,90 RON Preț special: 38,16 RON |
 | Despre lucrare Prezentând cele mai importante elemente ale regimului juridic al fondurilor publice, clarificând noțiunea de fonduri publice din perspectiva efectelor sale juridice și, de asemenea, analizând structura bugetelor publice și etapele procedurii bugetare cu instrumente juridice, parcurgând mecanismele juridice ale datoriei publice, ajutorului de stat și investițiilor publice, cursul de Drept financiar public deschide juriștilor calea înțelegerii modului de funcționare a marelui mecanism al fondurilor publice, pe nedrept exilat în domeniul economiei. Din cuprins
Puncte forte
Pentru o privire de ansamblu a legislației din domeniul Dreptului financiar, vă recomandăm culegerea de legislație Legislaţia finanțelor publice. Cod 676. Actualizat la 22.10.2018 Despre autor Prof. univ. dr. Simona GHERGHINA activează în cadrul Facultății de Drept a Universității București, fiind titular de curs la disciplinele Drept financiar public și Drept bancar (licență) și Finanțarea investițiilor publice prin contracte de concesiune și contracte de delegare a gestiunii și Finanțarea investițiilor publice prin contracte de parteneriat public-privat (master). Membru al Baroului București din anul 1992. Preț: 75,90 RON Preț special: 64,52 RON |
 | Despre lucrare Lucrarea abordează în mod echilibrat concepte dificile de drept (comparat și nu numai) și exemple practice, dând consistență și reliefând importanța inconturnabilă a dreptului comparat în epoca globalizării, a intersecțiilor și joncțiunilor dintre ordinile juridice. Recomandari: Din cuprins
Puncte forte
Despre autor Raluca Bercea este conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, unde predă drept european și drept comparat. Preț: 42,90 RON Preț special: 36,47 RON |
 | Editorial Tema victimelor Revoluției a fost subiectul mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). În toate cazurile, statul român a fost găsit vinovat pentru încălcarea dreptului la viață (art. 2 al Convenției europene a drepturilor omului). În toate reclamanții au invocat viciile actului de justiție, în toate judecătorii europeni au subliniat grave disfuncționalități procedurale sau de legislație. În cauza Șandru și alții c. România, la 8 decembrie 2009, CEDO a acordat fiecărui reclamant – rănit sau urmaș al unui decedat în evenimentele de la Timișoara – câte 5000 euro. La 24 mai 2011, cauza „21 decembrie 1989” şi alţii contra României, România a avut de plătit celor trei reclamanți daune morale de 36.000 euro. La 23 februarie 2016, cauza Elena Apostol și alții c. România, statul român a fost obligat să plătească 255.000 euro urmașilor a 17 victime împușcate mortal în perioada 17-30 decembrie 1989. La 2 aprilie 2016, cauza Ecaterina Mirea și alții c. România, judecătorii europeni au acordat celor 70 de reclamanți, urmași ai unor oameni care și-au pierdut viața în zilele revoluției, daune morale de 675.000 euro. La 7 noiembrie 2017, cauza Orăşanu şi alţi 75 c. România, statul român, găsit încă o dată vinovat pentru încălcarea art. 2 al Convenției europene a drepturilor omului, i s-a cerut să acorde celor 76 de reclamanți daune morale de 780.000 euro. Pentru cercetător, mai semnificative decât sumele plătite de contribuabilul român ca să acopere precaritatea actului de justiție din România sunt argumentele Curții Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii europeni au insistat asupra inactivității autorităților pe perioade lungi de timp și asupra multelor lacune care au însoțit anchetele. În cauzele ajunse în fața CEDO a fost invocată repetat „lipsa unei investigaţii eficiente, imparţiale şi amănunţite, efectuate într-un termen rezonabil şi capabile să conducă la identificarea şi pedepsirea celor responsabili de represiunea violentă a demonstranţilor din decembrie 1989 la Bucureşti, Timişoara, Braşov, Reşiţa şi Craiova, când au fost împuşcaţi sau rudele lor apropiate au fost ucise de focuri de armă” (Orăşanu şi alţii 75 c. România, pct. 16). Judecătorii europeni au subliniat importanța unei anchete efective în cazul în care recurgerea la forță, în special de către agenții statului, a dus la uciderea unei persoane. Aceasta implică „o examinare imediată, completă, imparțială și profundă a circumstanțelor în care au fost comise crimele, pentru a putea realiza identificarea și sancționarea persoanelor răspunzătoare” („21 decembrie 1989” şi alţii contra României, pct. 133). Efectivitatea este o obligație nu de rezultat, ci de mijloace. Autoritățile sunt datoare la măsuri rezonabile pentru a asigura obținerea probelor cu privire la faptele respective, ceea ce implică o cerință de celeritate și diligență. Persoanele însărcinate cu ancheta și cele care efectuează investigațiile trebuie să fie independente de cele implicate în evenimente, și pe linie ierarhică, și pe cea instituțională (Idem, pct. 133). În cazul apariției unor obstacole în evoluția anchetei, autoritățile au datoria să ia măsuri pentru păstrarea încrederii și adeziunea populației la statul de drept (idem, pct. 134). Dreptul numeroaselor victime de a ști ce s-a întâmplat, „ceea ce implică dreptul la o anchetă judiciară efectivă și eventual dreptul la reparație, ar fi trebuit să incite autoritățile naționale să se ocupe de dosar imediat și fără întârzieri inutile pentru a preveni orice aspect cum că anumite acte se bucură de impunitate” (idem, pct. 142). În particular, Curtea de la Strasbourg a amintit că ascunderea cu intenție a probelor generează îndoială asupra capacității anchetelor de a stabili faptele. Clasificarea drept „secret absolut” și „secret” a informațiilor esențiale pentru anchetă, între care rapoartele și jurnalele de luptă ale unor unități militare care descriu misiunile lor în timpul evenimentelor din decembrie 1989 compromite sarcina organelor judiciare însărcinate cu ancheta. Accesul la aceste arhive poate fi refuzat anchetatorilor doar din motive de siguranță națională sub un control judiciar independent. Guvernul nu a adus nicio justificare de această natură care să argumenteze împiedicarea anchetei timp de 20 de ani. Într-o situație precum utilizarea masivă a forței letale împotriva populației civile în timpul manifestațiilor antiguvernamentale precedând tranziția de la un regim comunist la un regim democrat, „Curtea nu poate accepta ca o anchetă să fie efectivă în cazul în care se termină prin efectul prescripției răspunderii penale, în vreme ce înseși autoritățile au rămas inactive” (idem, pct. 144). Enunțarea încălcării de către statul român a drepturilor victimelor din timpul revoluției din decembrie 1989, oferind astfel o minimă reparație morală celor îndrituiți este tot ceea ce putea să facă Curtea Europeană a Drepturilor Omului. „Veghea” instituțiilor internaționale dedicate democrației și drepturilor omului se oprește aici. „Revoluția cum a fost”, în multele ei fațete, incluzând-o pe cea juridică, rămâne tema societății românești. Or, timp de 29 de ani, și instituțiile, și opinia publică românească par să fie eșuat lamentabil în a răspunde cerințelor de adevăr și dreptate privind acest moment fondator al României postcomuniste. Mai eficiente par a fi fost eforturile dedicate obliterării adevărului. Conform unei teorii răspândite, responsabilitățile pentru morții și răniții din decembrie 1989 cad pe umerii armatei, ai liderilor C.F.S.N. și pe comportamentului haotic al soldaților și revoluționarilor. Purtătorii de cuvânt ai acestei teorii, începând cu șefii Securității, au fost susținuți de generații de procurori. În prima fază a dosarului, toţi aceștia „erau, de fapt, oameni ai fostului regim”, „majoritatea chiar participaseră activ la reprimarea Revoluţiei” și ca urmare fuseseră promovați (conform fostului responsabil de dosar, procurorul militar Dan Voinea). Deși concepută a zdrobi revoltele populației împotriva regimului, deși reorganizată și pregătită să lupte până la capăt pentru salvarea lui Ceaușescu în cazul unei eventuale revolte populare, Securitatea apare în emisiuni TV, cărți, articole și interviuri drept instituția cea mai inocentă. Avea să fie larg publicitată ideea că „securitatea este singura instituţie care nu a trecut de la represiune la sprijinirea revoluţiei, neparticipînd la represiune (sau acoperindu-şi perfect operaţiunile) şi favorizînd căderea lui Ceauşescu”. Întârziat, clasat în anul 2015, redeschis în 2016, dosarul Revoluției se află la sfârșitul anului 2018 în fața unui test critic: depunerea rechizitoriului de către Secția Parchetelor Militare. Aceasta este atmosfera și acesta este momentul în care trei specialiști ai subiectului au hotărât să transforme munca lor sistematică de ani de zile într-un studiu cuprinzător asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989. Andrei Ursu, Mădălin Hodor și Roland O. Thomasson pun la dispoziția cititorului un material documentar în parte mușamalizat sau, cum enunță autorii, „pur și simplu înecat într-o masivă campanie de dezinformare”: mărturiile uitate ale participanților direcți, documente descoperite recent în arhivele Securității de la C.N.S.A.S. și altele. Acest material este însoțit de o analiză clară și logică care pemite identificarea responsabilităților pentru crimele împotriva umanității comise la Revoluție. Recunoscând valoarea studiului, având în vedere relevanța dosarului Revoluției din perspectiva drepturilor omului și dorința Noii Reviste de Drepturile Omului (NDRO) de a se alătura mișcării internaționale care promovează necesitatea protecției victimelor, cu corolarul recunoașterii drepturilor lor specifice, dedicăm acest număr al trimestrialului nostru, studiului celor trei autori. Editarea numărului special al revistei a fost posibilă prin cooperarea strânsă cu autorii și cu asistența istoricului Mihai Demetriade. Conform lui Andrei Ursu, Mădălin Hodor și Roland O. Thomasson, pe lângă morții Revoluției, Securitatea a reușit, prin aparatul ei de „legendare” să lase până acum încă o pată umilitoare pe conștiința poporului român: aceea de a nu ști nici măcar „cine a tras în noi după 22”. Din perspectiva autorilor, un rechizitoriu în care principalii sau singurii inculpați rămân grupul conducător C.F.S.N. și câțiva ofițeri ai armatei române ar fi o rușine pentru memoria revoluționarilor uciși. Ar constitui o mistificare juridică și istorică cu implicații asupra capacității societății de a-și gestiona propria justiție. Ar reprezenta pentru viitoarele generații un semnal că și după recunoașterea infracțiunilor împotriva umanității, care permite judecarea crimelor regimului trecut, în România vinovații vor fi scăpat de pedepse tocmai pentru că au fost membri ai Securității. O dată în plus, caracterul esențialmente represiv al acestei instituții ar fi eludat. Autorii speră ca măcar astăzi, procurorii militari să facă dreptate victimelor, reparând rușinea istorică. Indiferent însă ce fac și ce vor face procurorii militari, studiul publicat de NDRO aduce adevăr și face dreptate în plan simbolic.
Preț: 44,90 RON Preț special: 38,16 RON |
 | Numărul 12 din 2018 prezintă aspecte practice din domeniul fiscalității în privința unor situații care încă necesită lămuriri în materie, incluzând și ultimele noutățile legislative în materie. Vă invităm să citiți un rezumat al conținutului revistei.
- Legislaţie naţională fiscal-contabilă publicată în Monitorul Oficial al României în perioada 29 noiembrie 2018 - 29 decembrie 2018.
Dan Schwartz (Managing Partner, RSM Romania) ne prezintă câteva consideraţii privind tratamentul fiscal al dobânzilor.
Delia Cataramă (Conf. univ. dr., ASE Bucureşti, Departamentul de Finanţe, Tax Partner la ViboalFindEx) are în vedere cazul în care organele fiscale anulează codul de TVA conform art. 316 (societatea este aflată în procedura falimentului) şi cum este corect să procedăm la vânzarea bunurilor imobile, respectiv terenuri cu construcții sau terenuri intravilane. De asemenea, analizează care sunt obligațiile privind impozitul pe clădire, precum şi cazul în care asociatul unic a cesionat părțile sociale către două societăți stabilite în Elveția, iar publicarea efectivă a deciziei asociatului unic a survenit în martie 2018 şi care este tratamentul fiscal și contabil.
Preț: 34,90 RON Preț special: 29,67 RON |
 | Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro . Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI) • CEEOL - Central and Eastern European Online Library Numărul din luna decembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică. Editorialul din acest număr este semnat de prof. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara și constituie o sinteză a Mesei rotunde cu tema Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea, organizate cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Facultății de Drept din Timișoara. A fost un prilej de reflecție și dezbatere asupra stării actuale a învățământului juridic românesc și asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu și lung. În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 23 noiembrie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României. Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii noiembrie 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu. Practică judiciară neunitară Rubrica realizată de judecător drd. Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr sunt analizate momentul de la care curge termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare în cazul personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control din învățământul preuniversitar. Dreptul afacerilor Articolul Interpretarea noțiunii de consumator în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, semnat de lector dr. Mihaela-Georgiana Iliescu. În contextul în care noţiunea de consumator este o noţiune cu un conţinut variabil în dreptul unional, o noțiune operațională și dinamică, care este definită prin raportare la dispoziţiile fiecărui act normativ în cauză, un rol semnificativ în procesul de uniformizare a aplicării normelor juridice incidente noţiunii de consumator şi implicit în clarificarea acestei noţiuni a revenit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Prezentul articol realizează o analiză detaliată a hotărârilor semnificative ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie. Drept privat Comentariul Deciziei nr. 654/12.03.2013 Curții de Apel Galați, Secţia a II-a civilă, semnat de lector dr. Dragoș-Mihail Daghie, privind domiciliul procesual ales, modalitatea de stabilire și neindicarea opțiunii în mod expres. Domiciliul procesual ales se poate stabili, în condițiile art. 93 C.proc.civ. din 1865, ca o altă locație unde parte solicită comunicarea actelor de procedură însă trebuie să fie arătată și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, mențiune ce trebuie indicată expres și care nu poate fi presupusă ca fiind existentă prin simpla menționare a datelor de identificare ale reprezentantului convențional. Prin decizia nr. 657 instanța de recurs, Curtea de Apel Galați, a reușit să inoveze dispozițiile aplicabile domiciliului procesual ales. De altfel, instanța a stabilit dispoziții susținute de prevederi mai mult de lege ferenda decât de lege lata, ignorând faptul că hotărârea judecătorească se pronunță în numele legii și nu în numele echității sau al altor reglementări. Articolul Abordări comparatiste privitoare la organizarea Inspecției Judiciare, semnat de prof.dr. Ioan Leș. În cuprinsul studiului de față este realizată o prezentare comparativă a modului de organizare a Inspecției Judiciare, cu deosebire, în cele mai importante democrații europene. Au fost identificate patru modele principale de organizare a instituției: a) constituirea unei inspecții judiciare în cadrul Ministerului Justiției; b) constituirea unui organism de investigare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (sau a unui organism cu o denumire asemănătoare); c) organizarea unei proceduri parlamentare de investigare și aplicare a sancțiunilor disciplinare; d) constituirea unui organism distinct de Consiliul Superior al Magistraturii și de puterea executivă. Autorul remarcă că un model frecvent utilizat este cel francez, respectiv de organizare a instituției pe lângă „ministrul justiției”, soluție ce poate genera însă serioase susceptibilități datorită posibilei implicări a executivului în activitatea Inspecției Judiciare. Dintre soluțiile prezentate cele mai potrivite pentru sistemul judiciar român sunt considerate de către autor cele legate de menținerea Inspecției Judiciare ca structură în cadrul CSM sau constituirea ei ca o entitate autonomă. Prima dintre aceste din urmă soluții ar implica și o mai semnificativă reprezentare a societății civile în cadrul CSM. Articolul Semnificația sintagmei „loc de muncă organizat supus controlului” în lumina modificărilor aduse Codului muncii de O.U.G. nr. 53/2017, semnat de avocat, drd. Georgiana Enache. Începând cu luna august a anului 2017 au fost instituite o serie de modificări ale Codului muncii vizând, în esență, combaterea fenomenului de „muncă la negru” (munca nedeclarată). În acest context, legiuitorul român a prevăzut și statuat că în ipoteza identificării unui caz de muncă nedeclarată, inspectorul de muncă dispune ca măsură complementară sistarea activității locului de muncă organizat supus controlului. Analizând prevederile din legislația română a muncii, se constată că noțiunea de „loc de muncă” este susceptibilă de mai multe înțelesuri, motiv pentru care însăși întinderea prerogativelor inspectorilor de muncă este incertă. Ne propunem prin prezentul articol să analizăm sensurile noțiunii de „loc de muncă” pentru a stabili care este finalitatea urmărită de legiuitor prin modificările aduse Codului muncii. Drept public Articolul Anularea actelor administrative cu caracter normativ. Aspecte practice, semnat de avocat, dr. Alexandru Dimitriu și consilier juridic Ciprian Popa. Anularea actelor administrative cu caracter normativ reprezintă unicul remediu în fața excesului de putere sau, uneori, al incompetenței și/sau a relei intenții a unora din persoanele cu poziție de decizie în cadrul organelor administrative sau executive (Guvern, ministere de resort, autoritățile administrației locale etc.). Prevederile Legii nr. 554/2004 permit atacarea în contencios a actelor administrative cu caracter normativ, atât cu acțiune în anulare, cât și cu cerere de suspendare a efectelor actului administrativ până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Motivele ce pot fi folosite în vederea anulării actelor administrative cu caracter normativ sunt relativ puține, întrucât oportunitatea adoptării de către forța executivă a unor astfel de acte nu poate fi supusă cenzurii instanțelor de judecată. În prezenta lucrare ne propunem să tratăm, dintr-o perspectivă eminamente practică, motivele ce pot fi folosite în vederea anulării unui act administrativ cu caracter normativ. Drept penal Articolul Dolul. Delimitări față de infracțiunea de înșelăciune, semnat de avocat Dragoș-Cristian Șărban, propune spre analiză această comparație întrucât există numeroase asemănări și, din contră, mai puține deosebiri între instituția dolului și infracțiunea de înșelăciune, de aceea apare și posibilitatea confundării acestora ori chiar a suprapunerii lor. În cazul dolului nu este prevăzută condiția ca partea să sufere un prejudiciu, cum este necesar pentru existența înșelăciunii; mașinațiile folosite sunt, de obicei, mai simpliste; se poate săvârși prin omisiune ori chiar prin comportament; contractul se execută, partea încercând doar să determine pe cocontractant la încheierea contractului în alte condiții. Articolul Ineficiența tratamentului sancționator al pluralității intermediare, semnat de auditor de justiție Mădălin Hurducaciu. Pluralitatea intermediară reprezintă o formă a pluralității de infracțiuni cu un regim sancționator propriu. Acest lucru a fost recunoscut cvasiunanim atât de doctrină, cât și de practica judiciară. Totuși, modalitatea de aplicare a regimului sancționator a dezvoltat mai multe opinii, fiecare în parte dovedindu-se a avea anumite carențe în ceea ce privește modalitatea de calcul al pedepsei sau al rezultatului obținut în urma aplicării regulilor de la pluralitatea intermediară. Prezenta lucrare a fost scrisă în scopul evidențierii acestor probleme, precum și pentru a propune o posibilă soluție. Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – septembrie-octombrie 2017. În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Povestea bradului Marcel (poveste de iarnă). Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor. Așa cum v-am obișnuit, ultimul număr din fiecare an al revistei conține Tabla de materii a revistei Curierul Judiciar pe anul 2017, în care puteți consulta toate materialele publicate în numerele din 2017, cu indicarea rubricii, titlului, autorului și a numărului de revistă în care se regăsesc acestea. Preț: 42,90 RON Preț special: 36,46 RON |