Despre lucrare

Am selectat jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, nu numai cronologic pe anii menţionaţi, dar şi pe aspectele de drept deosebite în materii diferite, apoi preponderent a Secţiilor Unite, şi prezentând-o în integralitatea ei şi uneori a limbii arhaice folosite, pentru ca cititorul să ia contact direct cu legea, dar şi cu valoroasele raţionamente şi metode de interpretare în contextul concret, ilustrând nu numai competenţă profesională, dar şi cultura şi umanitatea de interpretare şi aplicare a legii, de la momentul înfiinţării curţii, până în zilele noastre.

Invit, aşadar, pe fiecare cititor să parcurgă paginile în propriul proces de reflecţie şi introspecţie asupra jurisprudenţei, dar şi culturii juridice de-a lungul timpului, aducându-le recunoştinţă celor care au contribuit şi contribuie în continuare la păstrarea identităţii de neam, de matrice românească şi a statului unitar modern naţional.

Judecător dr. Rodica Aida Popa

Din cuprins

       • înfiinţarea Curţii de Casaţiune şi Justiţie la 1862
       • evoluţii în asigurarea unei practici judiciare unitare în secolul al XIX-lea
       • rolul jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în secolul al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea
       • mecanismul de asigurare a unei practici judiciare unitare prin deciziile în interesul legii şi hotărârile prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept
       • Avizul nr. 20 al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni „Rolul instanţelor în aplicarea uniformă a legii”
       • rolul discursurilor solemne sau de reintrare rostite de prim-preşedinţi, preşedinţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de procurori generali ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Despre autor
Rodica Aida Popa este judecător la Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; lector universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității „Nicolae Titulescu” și reprezentantul României la Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni din Cadrul Consiliului Europei.

Despre lucrare

Lucrarea cuprinde o selecție a celor mai relevante acte normative în materia adopției, fiind avute în vedere reglementările de drept substanțial, normele conflictuale aplicabile, aspectele de drept procedural, atribuțiile autorităților competente și, nu în ultimul rând, principalele instrumente juridice internaționale incidente în materie.
Textele de lege actualizate sunt redate astfel cum sunt publicate în Monitorul Oficial al României; modificările și completările ulterioare sunt încorporate în structura actului normativ de bază, iar precizările necesare se găsesc în notele de subsol.
Pentru a facilita asimilarea acestei instituții esențiale a dreptului familiei, au fost reproduse în extras decizii ale Curții Constituționale, soluții jurisprudențiale interne, precum și hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, menite să ofere chei de interpretare dispozițiilor legale în domeniul adopției.

Din cuprins

• Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată
• H.G. nr. 579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 273/2004 (extras)
• Codul civil – Legea nr. 287/2009, republicată (extras) 
• Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil (extras) 
• H.G. nr. 1441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale
• H.G. nr. 233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora, republicată

Puncte forte

• cele mai importante acte în domeniu consolidate şi actualizate cu ultimele modificări
• trimiteri la legislația secundară și conexă
• note utile
• istoricul actelor normative

Despre autor

Cristina Nicolescu este lect. univ. dr. în cadrul Facultății de Drept a Universității din București și totodată este consilier juridic ce face parte din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Ministerului Justiției.

Aşa cum v-am obişnuit în fiecare an, vă punem la dispoziţie cea mai performantă revistă de actualitate juridică, realizată la standarde înalte după modelul revistelor de specialitate din străinătate, coordonată de un colegiu ştiinţific şi redacţional de excepţie, susţinută de autori prestigioşi care provin atât din mediul academic, dar mai ales al practicii juridice, indexată în trei baze de date internaţionale şi disponibilă şi în format online în Biblioteca juridico-economică online Legalis.ro .

Revista este indexată în baze de date internaţionale (BDI)

• CEEOL - Central and Eastern European Online Library
• HeinOnline - Legal Research Database
• EBSCO - EBSCOhost Online Research Databases

Numărul din luna decembrie al Revistei Curierul Judiciar vă propune subiecte de maximă importanţă juridică.

Editorialul din acest număr este semnat de prof. dr. Lucian Bercea, decanul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara și constituie o sinteză a Mesei rotunde cu tema Învățământul juridic din România. Prezumții. Ficțiuni. Realitatea, organizate cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Facultății de Drept din Timișoara. A fost un prilej de reflecție și dezbatere asupra stării actuale a învățământului juridic românesc și asupra obiectivelor acestuia pe termen mediu și lung.

În cadrul rubricii Curier legislativ realizată de drd. Oana Dimitriu sunt prezentate selectiv cele mai importante acte normative din perioada 1 - 23 noiembrie 2017, inclusiv decizii de admitere ale Curții Constituționale, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului publicate în Monitorul Oficial al României.

Rubricile de Actualitate europeană şi Actualitate internaţională corespunzătoare lunii noiembrie 2017 aduc în prim plan principalele activităţi de la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, dar şi evenimentele de interes internaţional. Cele două rubrici sunt semnate de Daniela Ivan, respectiv de prof.dr. Bogdan Aurescu.

Practică judiciară neunitară

Rubrica realizată de judecător drd. Răzvan Anghel dedicată practicii judiciare neunitare cuprinde soluţii ce ilustrează apariţia unei jurisprudenţe neunitare cu privire la o problemă de drept de actualitate fie prin aceea că priveşte interpretarea unor norme juridice foarte importante, cu aplicabilitate de durată, ceea ce face ca practica neunitară să se manifeste într-o perioadă mai mare de timp, fie pentru că priveşte o normă cu implicaţii imediate asupra unui număr mare de raporturi juridice, chiar dacă într-o perioadă limitată de timp. În acest număr sunt analizate momentul de la care curge termenul de aplicare a sancțiunii disciplinare în cazul personalului didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare si de control din învățământul preuniversitar.

Dreptul afacerilor

Articolul Interpretarea noțiunii de consumator în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, semnat de lector dr. Mihaela-Georgiana Iliescu. În contextul în care noţiunea de consumator este o noţiune cu un conţinut variabil în dreptul unional, o noțiune operațională și dinamică, care este definită prin raportare la dispoziţiile fiecărui act normativ în cauză, un rol semnificativ în procesul de uniformizare a aplicării normelor juridice incidente noţiunii de consumator şi implicit în clarificarea acestei noţiuni a revenit Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Prezentul articol realizează o analiză detaliată a hotărârilor semnificative ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în materie.

Drept privat

Comentariul Deciziei nr. 654/12.03.2013 Curții de Apel Galați, Secţia a II-a civilă, semnat de lector dr. Dragoș-Mihail Daghie, privind domiciliul procesual ales, modalitatea de stabilire și neindicarea opțiunii în mod expres. Domiciliul procesual ales se poate stabili, în condițiile art. 93 C.proc.civ. din 1865, ca o altă locație unde parte solicită comunicarea actelor de procedură însă trebuie să fie arătată și persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură, mențiune ce trebuie indicată expres și care nu poate fi presupusă ca fiind existentă prin simpla menționare a datelor de identificare ale reprezentantului convențional. Prin decizia nr. 657 instanța de recurs, Curtea de Apel Galați, a reușit să inoveze dispozițiile aplicabile domiciliului procesual ales. De altfel, instanța a stabilit dispoziții susținute de prevederi mai mult de lege ferenda decât de lege lata, ignorând faptul că hotărârea judecătorească se pronunță în numele legii și nu în numele echității sau al altor reglementări.

Articolul Abordări comparatiste privitoare la organizarea Inspecției Judiciare, semnat de prof.dr. Ioan Leș. În cuprinsul studiului de față este realizată o prezentare comparativă a modului de organizare a Inspecției Judiciare, cu deosebire, în cele mai importante democrații europene. Au fost identificate patru modele principale de organizare a instituției: a) constituirea unei inspecții judiciare în cadrul Ministerului Justiției; b) constituirea unui organism de investigare în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (sau a unui organism cu o denumire asemănătoare); c) organizarea unei proceduri parlamentare de investigare și aplicare a sancțiunilor disciplinare; d) constituirea unui organism distinct de Consiliul Superior al Magistraturii și de puterea executivă. Autorul remarcă că un model frecvent utilizat este cel francez, respectiv de organizare a instituției pe lângă „ministrul justiției”, soluție ce poate genera însă serioase susceptibilități datorită posibilei implicări a executivului în activitatea Inspecției Judiciare. Dintre soluțiile prezentate cele mai potrivite pentru sistemul judiciar român sunt considerate de către autor cele legate de menținerea Inspecției Judiciare ca structură în cadrul CSM sau constituirea ei ca o entitate autonomă. Prima dintre aceste din urmă soluții ar implica și o mai semnificativă reprezentare a societății civile în cadrul CSM.

Articolul Semnificația sintagmei „loc de muncă organizat supus controlului” în lumina modificărilor aduse Codului muncii de O.U.G. nr. 53/2017, semnat de avocat, drd. Georgiana Enache. Începând cu luna august a anului 2017 au fost instituite o serie de modificări ale Codului muncii vizând, în esență, combaterea fenomenului de „muncă la negru” (munca nedeclarată). În acest context, legiuitorul român a prevăzut și statuat că în ipoteza identificării unui caz de muncă nedeclarată, inspectorul de muncă dispune ca măsură complementară sistarea activității locului de muncă organizat supus controlului. Analizând prevederile din legislația română a muncii, se constată că noțiunea de „loc de muncă” este susceptibilă de mai multe înțelesuri, motiv pentru care însăși întinderea prerogativelor inspectorilor de muncă este incertă. Ne propunem prin prezentul articol să analizăm sensurile noțiunii de „loc de muncă” pentru a stabili care este finalitatea urmărită de legiuitor prin modificările aduse Codului muncii.

Drept public

Articolul Anularea actelor administrative cu caracter normativ. Aspecte practice, semnat de avocat, dr. Alexandru Dimitriu și consilier juridic Ciprian Popa. Anularea actelor administrative cu caracter normativ reprezintă unicul remediu în fața excesului de putere sau, uneori, al incompetenței și/sau a relei intenții a unora din persoanele cu poziție de decizie în cadrul organelor administrative sau executive (Guvern, ministere de resort, autoritățile administrației locale etc.). Prevederile Legii nr. 554/2004 permit atacarea în contencios a actelor administrative cu caracter normativ, atât cu acțiune în anulare, cât și cu cerere de suspendare a efectelor actului administrativ până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare. Motivele ce pot fi folosite în vederea anulării actelor administrative cu caracter normativ sunt relativ puține, întrucât oportunitatea adoptării de către forța executivă a unor astfel de acte nu poate fi supusă cenzurii instanțelor de judecată. În prezenta lucrare ne propunem să tratăm, dintr-o perspectivă eminamente practică, motivele ce pot fi folosite în vederea anulării unui act administrativ cu caracter normativ.

Drept penal

Articolul Dolul. Delimitări față de infracțiunea de înșelăciune, semnat de avocat Dragoș-Cristian Șărban, propune spre analiză această comparație întrucât există numeroase asemănări și, din contră, mai puține deosebiri între instituția dolului și infracțiunea de înșelăciune, de aceea apare și posibilitatea confundării acestora ori chiar a suprapunerii lor. În cazul dolului nu este prevăzută condiția ca partea să sufere un prejudiciu, cum este necesar pentru existența înșelăciunii; mașinațiile folosite sunt, de obicei, mai simpliste; se poate săvârși prin omisiune ori chiar prin comportament; contractul se execută, partea încercând doar să determine pe cocontractant la încheierea contractului în alte condiții.

Articolul Ineficiența tratamentului sancționator al pluralității intermediare, semnat de auditor de justiție Mădălin Hurducaciu. Pluralitatea intermediară reprezintă o formă a pluralității de infracțiuni cu un regim sancționator propriu. Acest lucru a fost recunoscut cvasiunanim atât de doctrină, cât și de practica judiciară. Totuși, modalitatea de aplicare a regimului sancționator a dezvoltat mai multe opinii, fiecare în parte dovedindu-se a avea anumite carențe în ceea ce privește modalitatea de calcul al pedepsei sau al rezultatului obținut în urma aplicării regulilor de la pluralitatea intermediară. Prezenta lucrare a fost scrisă în scopul evidențierii acestor probleme, precum și pentru a propune o posibilă soluție.

Rubrica de Sinteze de jurisprudenţă îşi păstrează structura, dar şi actualitatea: CC, CEDO, CJUE, IRUMB – septembrie-octombrie 2017.

În acest număr avocat Mihai Dinu semnează pamfletul Povestea bradului Marcel (poveste de iarnă).

Ca în fiecare număr, revista cuprinde un Index alfabetic şi un Index legislativ care constituie veritabile instrumente de lucru pentru cititor.

Așa cum v-am obișnuit, ultimul număr din fiecare an al revistei conține Tabla de materii a revistei Curierul Judiciar pe anul 2017, în care puteți consulta toate materialele publicate în numerele din 2017, cu indicarea rubricii, titlului, autorului și a numărului de revistă în care se regăsesc acestea.