Editura C.H. Beck anunţă apariţia lucrărilor Noul Cod de procedură civilă şi Noul Cod de procedură penală, din colecţia La Zi.

Codul de procedură civilă (Publicat la 15.07.2010) este prefaţat de prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu - membru al Comisiei de elaborare.
„De foarte mulţi ani se vorbeşte de necesitatea unui nou Cod de procedură civilă, care să asigure o reglementare unitară, modernă, şi care să răspundă aşteptărilor justiţiabililor, dar şi judecătorilor şi partenerilor lor în înfăptuirea actului de justiţie: procurori, avocaţi, consilieri juridici, executori judecătoreşti. Problema a devenit stringentă mai ales după ce România a dobândit o nouă Constituţie în anul 1991, revizuită în 2003, care a impus noi exigenţe chiar pe plan procesual şi după aderarea României, în anul 1994, la Convenţia europeană a drepturilor omului. Dezideratele de la 1865 pentru o bună procedură – simplitate, rapiditate, eficacitate – au rămas, dar ele au căpătat şi alte nuanţe, principala preocupare fiind aceea de creştere a calităţii actului de justiţie.
Comisia de redactare a proiectului a avut în vedere evoluţia legislaţiei, pe cea existentă în ţara noastră şi numeroase acte normative similare: Codul de procedură civilă francez şi legislaţia aferentă executării silite, Codul judiciar belgian, Codul de procedură civilă german, Codul de procedură civilă italian, Codul de procedură civilă elveţian, Codul de procedură civilă al provinciei Quebec, Codul de procedură civilă spaniol, Codul de procedură civilă portughez, Codul de procedură civilă olandez, Codul de procedură civilă finlandez, Codul de procedură civilă model pentru America de Sud, elaborat sub egida Institutului ibero-american de Drept procesual, Regulile Transnaţionale de procedură civilă şi Proiectul european de armonizare a procedurii civile. În elaborarea textelor s-a ţinut seama şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale, a Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a instanţelor comunitare.
Este foarte important ca intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă să aibă loc concomitent cu cea a Codului civil deoarece între cele două coduri există o strânsă legătură, expresie a corelaţiei dintre conţinut şi formă. În Raportul de prezentare a Proiectului Codului de procedură civilă către Consiliul de Stat, din anul 1865, se sublinia că „procedura este inima legislaţiunii unui stat … Codicele civil, fără procedură, este ca un corp fără inimă, este ca o bună şi complectă maşină căreia îi lipseşte puterea motrice” (G. Plastara). Sau, în doctrina din perioada interbelică, se arăta că „dacă procedura civilă nu e altceva decât un total de reguli pentru a pune în valoare regulile de drept civil, atunci culoarea procedurii civile va fi culoarea dreptului civil. Când dreptul de fond îşi schimbă fizionomia, atunci şi procedura îşi schimbă aspectul” (E. Herovanu). Din acest punct de vedere lucrurile stau la fel şi astăzi.”

Prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu
Preşedintele Comisiei tehnice de redactare a Proiectului Noului Cod de procedură civilă

Codul de procedură penală (Publicat la 15.07.2010) este prefaţat de jud. Mihail Udroiu - membru al Comisiei de elaborare.
„Noul Cod de procedură penală a avut în vedere crearea unui cadru legislativ clar, previzibil şi accesibil tuturor participanţilor la efectuarea actului de justiţie penală. Totodată, legiuitorul s-a preocupat de aşezarea procesului penal pe pilonii unor noi principii care, alături de cele clasice, să contribuie la o mai bună înfăptuire a justiţiei penale cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului. Această structură reprezintă nucleul dur al reglementării desfăşurării unui nou model de proces penal în cadrul căruia să fie constatate la timp, în mod complet şi fără echivoc, faptele care constituie infracţiuni, astfel încât nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie pedepsită potrivit legii.
Elaborarea noii codificări a urmărit, pe de o parte, asigurarea eficienţei procesului penal şi definirea limitelor puterilor coercitive ale statului, iar, pe de altă parte, garantarea drepturilor părţilor şi a celorlalţi participanţi în procesul penal astfel încât să fie respectate prevederile Constituţiei, ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală, precum şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.
Trebuie subliniat că asigurarea funcţionalităţii sistemului justiţiei penale nu se poate realiza decât prin intrarea concomitentă în vigoare a noului Codul penal, noului Cod de procedură penală precum şi a Legii privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură penală va implica o pregătire corespunzătoare, atât a sistemului judiciar român şi a altor instituţii care îşi desfăşoară activitatea în sfera justiţiei penale (serviciile de probaţiune, administraţiile locurilor de detenţie, poliţia comunitară, mediatorii etc.), cât şi a societăţii româneşti în ansamblul ei. Totodată, organele puterii legislative şi executive trebuie să asigure finanţarea adecvată a sistemului judiciar, personalul şi logistica necesare funcţionării noilor instituţii procedurale.”

Jud. Mihail Udroiu
Membru al Comisiei de redactare a Proiectului Noului Cod de procedură penală

Pentru mai multe informaţii, puteţi vizita paginile dedicate celor două lucrări:

- Noul Cod de procedură civilă (Publicat la 15.07.2010). Cod 403

- Noul Cod de procedură penală (Publicat la 15.07.2010). Cod 404