Ce va aduce 2015 in banking romanesc?

Anul acesta s-au produs evenimente importante in activitatea bancara din Romania, cu profunde consecinte pentru viitor. Vanzari de portofolii de credite neperformante, achizitii si fuziuni, procese colective intentate de clienti contra bancilor, reconsdierari privind strategiile de marketing si vanzari etc sunt lucruri care vor reaseza banking-ul romanesc in anul care vine.

12734_5009_prd.jpg

RECOMANDARE BECKSHOP

Poate cel mai important moment din anul 2014 a fost cel de la finalul acestuia – preluarea Volksbank de catre Banca Transilvania. Astfel, noua entitate va ameninta pozitia numarul doi din sistem detinuta de BRD-GSG, functie de activele totale. Concentrarea la nivelul primelor cinci pozitii din sistem va creste, dar si a ponderea capitalului autohton in total sistem bancar. Din punct de vedere al imaginii, tinand cont de reputatia foarte buna a bancii cu capital majoritar romanesc de la Cluj, aceasta miscare va “inalbi” imaginea bancilor romanesti atat de incercata in ultimul timp de suita de procese intentate de clienti.

Alta achizitie importanta de anul acesta a fost cea a Millenium Bank de catre OTP Bank, iar in prezent se discuta fuziunea dintre Banca Comerciala Carpatica si Nextebank. In acest context, ne asteptam in perioada urmatoare la o reasezare a fortelor pe piata bancara romaneasca. Aparitia de noi entitati cu o putere de piata mai mare va pune presiune tot mai mult pe competitie, lucru care nu ar putea fi decat benefic.

Desigur, anul ce vine, va putea duce in continuare la consolidarea sistemului bancar romanesc, prin derularea de alte achizitii sau fuziuni. Nu excludem si intrarea de noi jucatori pe piata, mai ales de tip “green field”, profitand de ideea de a avea un bilant curat si pregatit in a oferi suport economiei romanesti.

In ultimul timp asistam si la o imbunatatire a indicatorilor de prudentialitate, in contextul scaderii nivelului creditelor neperformante de la 19,2% in luna iunie la 15,3% in septembrie. Rata fondurilor proprii totale s-a mentiunut destul de ridicata, la 17,1%, iar gradul de acoperire prin provizioane IFRS pentru credite neperformante a ajuns la 66,2%, ceea ce arata un sistem bancar stabil si puternic. Acest aspect, va contribui, de asemenea, la cresterea increderii in sistem, in contextul in care nivelul creditelor neperformante va scadea in continuare. Pe cale de consecinta, se vor crea premisele reluarii creditarii si, astfel, impulsionarea cresterii economiei romanesti.

Chiar daca povara creditelor neperformante a tinut pe loc creditarea, bancile nu au stat degeaba in privinta imbunatatirii calitatii si diversitatii portofoliilor de produse si servicii. De asemenea, si-au reconsiderat strategiile de marketing si vanzari, incercand sa vina mai aproape de clienti. Desigur, urmatoarea provocare ramane plata oalelor sparte din timpul perioadei de boom, a caror factura a sosit abia acum. Si cand spunem acest lucru ne referim tot la procesele pe care le au bancile in privinta clauzelor abuzive si a creditelor in valutele “exotice”. Chiar daca adevarul ar putea fi undeva la mijloc, in esenta acest fapt va mai pune la incercare inca unele banci. Asta deoarece rezolvarea nu tine numai de modul in care bancile vor trata problema, ci si de atitudinea clientilor, precum si modul de abordare a puterii judecatoresti, care, trebuie sa recunoastem, uneori nu trateaza fondul in termenii potriviti datorita lipsei de experienta. In acest sens, se face necesare cresterea rolului si implicarii institutiei mediatorului bancar. In caz contrar, pierderile se vor resimtii pentru toate partile. Bancile vor fi puse in situatia reducerii creditarii si a cresterii costurilor cu intermedierea bancara, iar clientii, in special IMM-urile, vor fi vaduviti de finantarile mult necesare cresterii. Astfel, transferul costurilor va fi catre intreaga societate.

Nu in ultimul rand, trebuie sa tinem seama si de reformele de la nivelul Uniunii Europene in materie de banking. Implementarea Mecanismului Unic de Supraveghere va avea consecinte in contextul in care se va stabili ce banci din sistemul bancar romanesc vor intra sub supravegherea BCE. Testele de stres de anul viitor asupra acestora vor fi conform standardelor BCE. Rezultatele testului vor avea implicatii profunde nu doar in ceea ce priveste cerintele de capital, managementul bancii, ci si asupra increderii in sistemul bancar, in ansamblu. Testul de stres de anul acesta derulat de BNR, indica faptul ca filialele din Romania ale bancilor europene care au intampinat dificultati in mentinerea unui nivel adecvat al ratei fondurilor proprii de nivel 1 de baza intr-o eventuala materializare a scenariului advers nu ar intampina dificultati in conditiile scenariului

Sursa: economieonline.ro