Lansarea volumului Refuzul instanţelor naţionale de a trimite întrebări preliminare. Jurisprudenţa românească

Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE), Centrul de Drept Constituţional şi Instituţii Politice (CDCIP) al Universităţii din Bucureşti, Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române organizează, în seria „IADUER” dezbaterea Rolul activ al judecătorului, dreptul la un proces echitabil şi refuzul efectuării unei trimiteri preliminare. Evenimentul se va desfăşura la Academia Română, miercuri 23 octombrie 2013, ora 14.30, ocazie cu care va fi lansat volumul Refuzul instanţelor naţionale de a trimite întrebări preliminare. Jurisprudenţa românească.12529_6327_prd.jpg

La dezbatere vor participa prof. univ. dr. Simina Tănăsescu, jud. Dragoş Călin, Mihai Banu şi prof. univ. dr. Mihai Şandru – moderator al dezbaterii.

Judecătorul naţional, în calitatea sa de judecător al Uniunii de drept comun, se poate angaja, iar uneori este chiar obligat să se angajeze în dialog cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, dialog care are loc în principal prin procedura trimiterii preliminare (instituită la art. 267 TFUE). Una dintre faţetele acestui dialog între instanţe este (paradoxal sau nu) cea a refuzului instanţei judecătoreşti naţionale de sesizare a Curţii de Justiţie. Dezbaterea, care va porni de la acest volum recent din seria „IADUER”, urmăreşte, alături de trecerea în revistă a tipologiilor de respingere a cererilor formulate de părţi de sesizare a Curţii de Justiţie, astfel întâlnite în practica instanţelor române, clarificarea cadrului în care judecătorul, respingând o atare cerere, trebuie să respecte dreptul la un proces echitabil în sensul principiilor Convenţiei europene a drepturilor omului.

Înscrierea participanţilor se realizează în ordinea cronologică a confirmărilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Lansarea lucrării “Drept electoral” in cadrul Universitatii Crestine Dimitrie Cantemir din Bucuresti

Editura CH Beck în parteneriat cu Universitatea Crestină Dimitrie Cantemir vă invită la evenimentul de lansare al lucrării “Drept electoral”, aparţinând Prof. Univ. dr. Gheorghe Iancu.
Lansarea va avea loc luni, 11 martie, ora 13.00 în cadrul Sesiunii de Comunicări Ştiinţifice cu tema Raporturile între puterile drept electoral beckstatului în sistemul constituţional românesc – o evaluare în perspectiva revizuirii Constituţiei, din cadrul Univesităţii Crestine Dimitrie Cantemir din Bucureşti.
Despre autor:
La data de 27 septembrie 2011, domnul Prof. Univ. dr. Gheorghe Iancu, a fost ales de către Parlamentul României în funcţia de Avocat al Poporului, pentru un mandat de 5 ani.
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (1974-1978); master, în drept constituţional şi drept internaţional, Universitatea Autonomă din Ottawa, Canada (1991), la Fribourg, Elveţia (1992), la Universitatea Europeană de Drept de la Florenţa, Italia (1994) şi la Universitatea Pantheon Sorbonne Paris II, Franţa (2006), unde a obţinut şi calitatea de manager de alegeri.
Prof. Univ. dr. Gheorghe Iancu a publicat peste 50 de cărţi şi peste 40 de articole şi studii, în ţară şi în străinătate. Între lucrările publicate, ca autor sau coautor, pot fi enumerate: Constituţiile României; Drepturile fundamentale şi protecţia mediului; Interpretarea constituţiei; Alegerile şi corpul electoral; Perspective juridice privind instituţia Parlamentului; Votul electronic; Instituţii de drept constituţional al Uniunii Europene; Răspunderea în dreptul constituţional; etc.
Despre lucrarea „Drept electoral”:
Între relaţiile sociale reglementate de normele de drept figurează şi cele care privesc alegerea deputaţilor, a senatorilor, a şefului statului, a membrilor consiliilor locale şi judeţene, a preşedinţilor consiliilor judeţene, precum şi a primarilor. Din punct de vedere al dreptului pozitiv, normele care reglementează aceste relaţii sociale se constituie în sistemul normelor juridice electorale, denumit şi sistemul electoral, în timp ce, din punct de vedere doctrinar, aceste norme sunt studiate într-o ramură a dreptului distinctă, şi anume dreptul electoral.
Noutatea acestei lucrări constă, pe de-o parte, în conţinutul diferit faţă de alte cursuri de pe piaţă în materia dreptului constituţional şi a instituţiilor politice, iar, pe de altă parte, într-o bogată doctrină şi jurisprudenţă a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Constituţionale a României, precum şi a altor jurisdicţii constituţionale sau a unor curţi ordinare.
Lucrarea este originală și singulară în peisajul științific de drept electoral din țară și printre foarte puținele din Europa, fiind structurată în cinci părţi în care sunt analizate drepturile fundamentale politice, tipurile de scrutin, organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi referendumul.