Codul civil şi Codul de procedură civilă. Cod 696. Actualizat la 1.09.2019

Apariția unei noi ediții a lucrării a fost determinată de adoptarea Legii nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (M.Of. nr. 1074 din 18 decembrie 2018), dar și de pronunțarea deciziilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv ale Curții Constituționale a României privind dispozițiile Codurilor.

De ce folosim formula “bun si aprobat pentru …” in cadrul obligatiilor de plata asumate prin inscrisuri sub semnatura privata?

Formalitatea “bun si aprobat pentru …” o regasim in dispozitiile art. 275 din Codul de procedura civila.

Potrivit dispozitiilor art. 275 din Codul de procedura civila:

“(1) Inscrisul sub semnatura privata, prin care o singura parte se obliga catre o alta sa-i plateasca o suma de bani sau o cantitate de bunuri fungibile, trebuie sa fie in intregime scris cu mana celui care il subscrie sau cel putin ca, in afara de semnatura, sa fie scris cu mana sa “bun si aprobat pentru …”, cu aratarea in litere a sumei sau a cantitatii datorate.

(2) Cand suma aratata in cuprinsul inscrisului este diferita de cea aratata in formula “bun si aprobat”, se prezuma ca obligatia nu exista decat pentru suma cea mai mica, chiar daca inscrisul si formula “bun si aprobat” sunt scrise in intregime cu mana sa de cel obligat, afara numai daca se dovedeste in care parte este greseala sau daca prin lege se prevede altfel.”

Din cele doua alineate ale art. 275 reiese ca formula “bun si aprobat pentru …” este ceruta in cazul acelor inscrisuri sub semnatura privata care constata obligatii unilaterale ce au ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unor bunuri fungibile.

Astfel, aceste inscrisuri sub semnatura privata trebuie sa fie scrise in intregime olograf de catre cei care le subscriu. In situatia in care nu este posibila aceasta scriere olografa, trebuie ca, in afara de semnatura, sa fie scris olograf formula “bun si aprobat pentru …”, aratandu-se totodata, in litere (nu si doar in cifre) suma sau cantitatea datorata. Aceasta din urma mentiune are un caracter subsidiar intrucat cele doua formalitati nu sunt statuate de legiuitor in mod cumulativ (a se vedea M. Fodor in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol I. art. 1-526. Coordonator V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013).

In cazul in care exista mai multi debitori, formalitatea va fi adusa la indeplinire prin adaugarea formulei „bun si aprobat pentru…” anterior semnaturii fiecarui debitor. Aceasta  formalitate se aplica nu numai obligatiilor principale, dar si celor accesorii, precum fideiusiunea. Formalitatea nu mai este necesara daca obligatia a fost voluntar executata  inainte sau concomitent redactarii inscrisului sub semnatura privata.

In situatia in care exista neconcordante intre suma mentionata in cadrul inscrisului sub semnatura privata si cea din cadrul formulei “bun si aprobat pentru … ‘’, textul legal analizat prezuma ca debitorul s-a obligat pentru suma cea mai mica. Aceasta prezumtie nu se aplica daca se indica si se dovedeste unde este mentionata in mod eronat suma (respectiv este mentionata eronat in cadrul tehnoredactarii inscrisului sau in cadrul formulei “bun si aprobat ‘’) sau daca prin lege se prevede altfel. Avand in vedere caracterul relativ al acestui text, creditorul trebuie sa probeze fara echivoc obligatia de plata.

Se pune intrebarea fireasca care sunt consecintele juridice ale omisiunii mentionarii formulei “bun si aprobat pentru…” in cadrul unui astfel de inscris sub semnatura privata sau daca respectiva formula nu este scrisa olograf, ci este tehnoredactata. Pentru a putea raspunde la aceasta intrebare, este necesar sa ne aplecam asupra dispozitiilor urmatorului articol, in speta art. 276 Cod procedura civila, dispozitii care prevad ca “inscrisurile sub semnatura privata pentru care nu s-au indeplinit cerintele prevazute la art. 274 si 275 vor putea fi socotite ca inceput de dovada scrisa”. Textul legal citat mentioneaza ca inscrisurile neconforme pot fi socotite ca un inceput de dovada scrisa iar omisiunea formulei “bun si aprobat pentru…” in cadrul unui astfel de inscris nu poate duce la nulitatea inscrisului si la efectele juridice pe care acesta le produce. Fiind un inceput de dovada scrisa, raportul juridic dintre parti va putea fi dovedit prin completarea cu alte mijloace probatorii (respectiv proba testimoniala sau marturisirea partii careia i se opune inscrisul respectiv).

Este de retinut ca formalitatea folosita de catre legiuitor in cuprinsul dispozitiilor art. 275 Cod de procedura civila “bun si probat pentru …” nu este o formula sacramentala.  Aceasta poate fi inlocuita prin orice alta formula sau prin orice alte expresii echivalente, din care sa rezulta insa fara dubiu intentia debitorului de a se obliga in cadrul raportului juridic respectiv. Important de retinut este ca, in toate cazurile in care se foloseste  formalitatea “bun si aprobat pentru ….” sau orice alta formula echivalenta, suma sau cantitatea de bunuri fungibile sa fie aratate in litere, sau si in litere si cifre, insa nu numai in cifre. (a se vedea V.M.Ciobanu, Drept procesual civil. Curs selectiv, pag. 260, I. Les, Tratat de drept procesual civil, pag. 569).

Indeplinirea insa a acestei formalitatii nu este necesara in cazul conventiilor care produc obligatii reciproce si interdependente intre parti, in cazul obligatiilor nedeterminate si al celor care au ca obiect prestatii de a face sau de a nu face, in cazul chitantelor liberatorii, in cazul inscrisului nul ca inscris autentic si valabil ca inscris sub semnatura privata, cu conditia sa constate obligatii unilaterale al caror obiect este cel determinat prin textul analizat. (a se vedea M. Fodor in Noul Cod de procedura civila comentat si adnotat. Vol I. art. 1-526. Coordonator V.M. Ciobanu, M. Nicolae, Editura Universul Juridic 2013, p. 716).

In concluzie, pentru a raspunde la intrebarea de ce este necesara folosirea formalitatii “bun si aprobat pentru ….” in cadrul inscrisurilor sub semnatura privata, mentionez ca raspunsul consta in protectia acordata debitorului  impotriva abuzurilor pe care le-ar putea genera semnaturile in alb. Poate parea o formalitate excesiva si desueta, insa consider ca efectele juridice pe care le genereaza sunt de preferat unor situatii care pot naste dispute litigioase fata de lipsa unei astfel de formalitati.

Consilier juridic Decebal Oroviceanu, AVESTIS INTERNATIONAL SRL

RIL admis privind competența de soluționare a recursurilor

Competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 lei inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369/2017 a Curții Constituționale, revine curților de apel.

Zoom IN: Împrejurare care pune capăt procesului civil. Intrarea în faliment a societății din care se solicită excluderea asociatului

Deși art. 243 C.proc.civ. identifică printre împrejurările care au un asemenea efect instituții reglementate și prin vechiul Cod de procedură civilă, textul analizat conține și un element de noutate. Acesta din urmă se concretizează în punerea la dispoziția părților și a instanțelor de judecată a unui cadru legal general prin intermediul căruia și alte „împrejurări” decât cele expres indicate în art. 243 să poată fi calificate ca fiind dintre cele ce pot pune capăt litigiului.

15 septembrie 2018: Conferința „Aplicarea codurilor fundamentale în Anul Centenarului Marii Uniri”, Sibiu

Baroul Sibiu în colaborare cu Institutul Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor organizează Conferința „Aplicarea codurilor fundamentale în Anul Centenarului Marii Uniri ” – Sâmbătă, 15 septembrie 2018, Facultatea de Drept „Simion Barnuţiu” din Sibiu.

Comisia specială privind legile Justiţiei se va întruni miercuri pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă

Comisia parlamentară specială privind legile Justiţiei se va întruni miercuri pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă.

Articolul Comisia specială privind legile Justiţiei se va întruni miercuri pentru a dezbate proiectul de modificare a Codului de procedură civilă apare prima dată în Infolegal.ro.

Preşedintele Comisiei pentru Legile justiţiei a declarat că există cel puţin 100 de amendamente care pot îmbunătăţi Codul de procedură civilă

Preşedintele Comisiei pentru Legile justiţiei, Florin Iordache, a declarat, miercuri, că există cel puţin 100 de amendamente care pot îmbunătăţi Codul de procedură civilă, unele referindu-se la durata procesului sau a intervalului emiterii unei hotărâri judecătoreşti.

Articolul Preşedintele Comisiei pentru Legile justiţiei a declarat că există cel puţin 100 de amendamente care pot îmbunătăţi Codul de procedură civilă apare prima dată în Infolegal.ro.

Comisia parlamentară specială pe legile Justiţiei începe marţi dezbaterile pe modificările la Codurile penale

Comisia parlamentară specială pe legile Justiţiei începe marţi dezbaterile pe modificările la Codurile penal, de procedură penală şi de procedură civilă.

Articolul Comisia parlamentară specială pe legile Justiţiei începe marţi dezbaterile pe modificările la Codurile penale apare prima dată în Infolegal.ro.

Comisia specială pentru legile justiţiei îşi reia miercuri activitatea

Comisia specială pentru legile justiţiei, condusă de Florin Iordache, se reuneşte, miercuri, pentru a dezbate modificarea Codului penal, a Codului de procedură penală, dar şi a Codului de procedură civilă, şedinţa fiind programată să înceapă la ora 12.00.

Articolul Comisia specială pentru legile justiţiei îşi reia miercuri activitatea apare prima dată în Infolegal.ro.