Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Ed. C.H. Beck au organizat în seria „Cultura dreptului european‟  Conferinţa Dreptul european al contractelor, eveniment care a ocazionat lansarea volumului Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013.
410bun
La dezbateri au participat, în calitate de intervenienţi, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru (coordonator CSDE), domnul Nicolae Turcu – preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, av. dr. Dan Pascu, doamna asist. univ. drd. Oana Dimitriu (redactor-şef Ed. C.H. Beck).

Moderatorul lucrărilor, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru, a prezentat activităţile iniţiate în proiectul Interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene în România (IADUER), colecţie din care fac parte titlurile:

Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept;
• Dreptul UE al concurenţei şi autorităţile administrative şi judiciare din România;
• Repere actuale în domeniul dreptului european al contractelor. Experienţe ale instanţelor române. Primul proiect s-a materializat deja într-o apariţie editorială recentă la Ed. C.H.Beck.

Domnul Nicolae Turcu, preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, a salutat demersul ştiinţific întreprins de autoarea lucrării şi viziunea proprie de redactare, monografia Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare reprezentând o premieră originală în doctrina noastră prin tripla perspectivă a cercetării – comparativă, normativă şi prospectivă.
Titlul comparativ descrie, printr-un efort de sinteză, trăsăturile proprii concepţiei contractuale în sistemele juridice reprezentative pentru dreptul continental şi Common-law. Titlul dedicat realităţilor normative ale dreptului european al contractelor în forma sa actuală cuprinde dezvoltări pertinente asupra fasciculului de directive consumeriste şi regulamentelor de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I). În fine, ultimul titlu, după ce procedează la o inventariere minuţioasă asupra acţiunilor legislative şi politice ce traduc aspiraţia unei noi construcţii în dreptul european al contractelor,  radiografiază evoluţiile recente de dezvoltare în materie, cu referire particulară la exploatarea metodei inovatoare a tehnicii instrumentului opţional. utilizată cu prilejul propunerii de regulament privind un drept comun european în materie de vânzare.

Doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă (care, împreună cu autoarea, a contribuit la redactarea unui răspuns în cadrul consultării publice lansate de Comisie asupra celui mai adecvat instrument de d.e.c. sub aspectul naturii juridice, domeniului de aplicare şi conţinutului material) a propus spre dezbatere chestiunea reglementării garanţiilor personale, mai exact a scrisorilor de garanţie, din perspectiva Noului Cod Civil, a Publicaţiei 758 ICC şi a Draft Common Frame of Reference (DCFR).

Autoarea lucrării, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, a evidenţiat reperele principale care jalonează conţinutul acesteia. Diversitatea instrumentelor care545bun alcătuiesc dreptul european al contractelor (aparţinând dreptului pozitiv european şi unui drept transnaţional de origine savantă) explică, probabil, geometria variabilă a semnificaţiilor atribuite, sub aspect terminologic, noţiunii. În timp ce comparatiştii vorbesc despre un „drept european comparat al contractelor”, membrii Grupului de Acquis afirmă existenţa unui „drept special european al contractelor” ireductibil la categoriile contractuale clasice dar dominat de specificitatea contractului de consum, reglementând tehnici particulare de vânzare şi contracte atipice. Polisemia conceptuală a noţiunii de contract transpare din elementele specific ale identităţilor naţionale ale contractului (alcătuind triada Contrat – Vertrag – Contract) şi din exemplificarea unor aplicaţii particulare privind tratamentul pe care îl suportă perioada precontractuală (cu referire specială la regulile aplicabile în caz de întrerupere a negocierilor), efectele impreviziunii, respectiv cele antrenate de neexecutarea obligaţiilor contractuale.
Dimensiunea normativă descrie dreptul european al contractelor în forma sa actuală caracterizată de eterogenitate şi incompletitudine. Acquis-ul comunitar în dreptul contractelor (reprezentat, în principal, de corpul de directive privind contractele încheiate de consumatori) şi regulamentele de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I) alcătuiesc d.e.c. în stadiul său de dezvoltare actual. Contribuţia dreptului european al consumului la armonizarea dreptului contractelor nu poate fi neglijată, analizându-se în ce măsură împrumuturile regulilor aplicabile contractelor de consum pot fi amenajate în domeniul dreptului (comun al) contractelor.
În timp ce tehnicile proprii formării contractelor de consum – obligaţia de informare precontractuală, formalismul informativ şi dreptul de retractare a consimţământului sunt apreciate în ansamblu ca inadaptate unei transpuneri în dreptul contractelor, despre mecanismele circumscrise executării contractelor de consum (interzicerea clauzelor abuzive şi obligaţia de conformitate a bunului) se reţine că sunt susceptibile să transceadă frontierele care separă dreptul consumului de dreptul contractelor. Dincolo de încercările de sistematizare, caracterul neomogen al d.e.c. actual va întreţine, cel puţin în viitorul apropiat, dualitatea instrumentelor. Prezentul şi viitorul apropiat al d.e.c. cunosc aceste două noi instrumente, Directiva privind drepturile consumatorilor şi propunerea de regulament privind d.c.e.v – două instrumente parţial concurente.

Domnul av. dr. Dan Pascu a ridicat o chestiune tehnică legată de implicaţiile criteriilor diferite de stabilire a personalităţii juridice a societăţilor, cu referire particulară la criteriul încorporării şi implicaţiile asupra exercitării libertăţii de stabilire.

Doamna drd. Oana Dimitriu, redactor-şef al Ed. C.H. Beck, a precizat că tendinţa actuală de încurajare a publicării de instrumente juridice este binevenită pentru profesioniştii dreptului.

Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013

CSDE si Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene organizeaza, in seria „Cultura dreptului european”, conferinta Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013. Cu aceasta ocazie va fi lansat volumul Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realitati. Influente. Domeniu de aplicare, Editura C.H. Beck, 2013.

Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013

CSDE si Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene organizeaza, in seria „Cultura dreptului european”, conferinta Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013. Cu aceasta ocazie va fi lansat volumul Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realitati. Influente. Domeniu de aplicare, Editura C.H. Beck, 2013.

Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice din cadrul Academiei Romane si Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE) organizeaza, in seria „Cultura dreptului european” conferinta Dreptul european al contractelor, 29 mai 2013.

Lansarea volumului Dreptul european al contractelor. Realitati. Influente. Domeniu de aplicare

Presentation1Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române şi Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE)  organizează, în seria „Cultura dreptului european”, Conferinţa Dreptul european al contractelor la Academia Română în data de 29  mai 2013.
Cu această ocazie va fi lansat volumul Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realitati. Influente. Domeniu de aplicare., C. H. Beck, 2013
Dreptul european al contractelor este o creaţie nouă, în cea mai mare parte a idealiştilor (dezinteresaţi) – în mare parte a teoreticienilor – precum şi a practicienilor (interesaţi); în ultima categorie îi includem în primul rând pe funcţionarii europeni şi mai apoi practicienii propriu-zişi, judecători şi avocaţi. Nu am putea afirma că universitarii nu sunt atraşi de acest proiect doar de idealul unei „păci eterne”, ci şi de „proiectele” în care Comisia Europeană a investit strategic; în acest sens, nu am putea să nu amintim cele peste 15 tipuri de proiecte, unele mai cunoscute după numele celor ce le-au coordonat. Această distincţie de colaborare pentru construirea a ceva ce este un puzzle nu poate să nu ducă la ratăcire intelectuală şi nu aibă consecinţe practice. Această multistratificare provine din eforturile Uniunii Europene de a crea nu doar pârghii economico-juridice, de tipul „libertăţilor”, ci şi instrumente juridice adecvate. Aşadar, orice efort de „administrare” a acestui domeniu este unul de contrucţie, nu doar o încercare epică.

Dreptul european al contractelor, 29 mai

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice din cadrul Academiei Romane si Asociatia Romana de Drept si Afaceri Europene (ARDAE) organizeaza, in seria „Cultura dreptului european” Conferinta "Dreptul european al contractelor" Academia Romana, 29 mai 2013.

Comisia Europeana saluta sprijinul Parlamentului pentru un drept european optional al contractelor

Parlamentul European, prin votul in plen de astazi al celor 736 de membri ai sai, cu o majoritate covarsitoare (521 voturi pentru, 145 impotriva si 8 abtineri) a sustinut normele europene optionale pentru intreprinderile si consumatorii care incheie contracte pe piata unica. Votul membrilor Parlamentului vine ca urmare a unei declaratii politice recente a doamnei Viviane Reding, vicepresedinte al Comisiei Europene, conform careia are in vedere propunerea unui drept european optional al contractelor in toamna (SPEECH/11/411).   Obiectivul domniei sale este de a aduce mai multa coerenta dreptului contractelor in Europa, facilitand totodata tranzactiile transfrontaliere, in special pentru intreprinderile mici din Europa si pentru cei 500 de milioane de consumatori ai sai.

 „Doresc sa salut votul Parlamentului European de astazi care a vizat sprijinirea unui drept european optional al contractelor”, a declarat doamna Reding, vicepresedinte al Comisiei si comisar UE pentru justitie.  Analizez cu atentie toate posibilitatile de facilitare a tranzactiilor transfrontaliere si cred ca optiunea preferata de Parlamentul European ar putea fi o foarte buna alegere. Aceasta le-ar oferi celor 500 de milioane de consumatori din Europa mai multe posibilitati de achizitii transfrontaliere, reducand in acelasi timp costurile de tranzactie pentru intreprinderile mici – care constituie coloana vertebrala a economiei noastre.  Voi lucra indeaproape cu Parlamentul European si cu toate statele membre pentru a vedea cum putem materializa votul de astazi intr-o realitate juridica atragatoare.”

 Costurile de tranzactie (precum adaptarea termenilor contractuali si a politicilor comerciale sau obtinerea traducerii normelor) si incertitudinea juridica pe care o implica gestionarea dispozitiilor unui drept strain al contractelor fac ca extinderea intreprinderilor mici si mijlocii pe piata unica sa fie deosebit de dificila, in conditiile in care aceste intreprinderi reprezinta 99% din totalul intreprinderilor UE. Consumatorii si intreprinderile ar putea alege in mod liber un drept european optional al contractelor in relatiile lor contractuale, ca alternativa la dreptul national existent al contractelor, atunci cand doresc sa cumpere sau sa vanda marfuri peste o granita nationala.    O intreprindere online de mici dimensiuni care doreste sa desfasoare activitati comerciale in Europa ar putea economisi o suma estimata la 9 000 €, care reprezinta taxe juridice si costuri aferente traducerilor pe fiecare piata – sau peste 230 000 €, in cazul in care ar dori sa-si extinda afacerile la scara europeana.

 Sustinerea politica a ideii unui drept european optional al contractelor de astazi este urmarea votului exprimat in aprilie de catre Comisia pentru afaceri juridice cu privire la raportul din proprie initiativa prezentat de catre Diana Wallis (MEMO/11/236).  

 
Context

 Contractele sunt esentiale pentru gestionarea intreprinderilor si pentru efectuarea de vanzari catre consumatori. Acestea oficializeaza un acord intre parti si pot acoperi o gama larga de aspecte, inclusiv vanzarea de bunuri si servicii asociate, precum serviciile de reparatii si intretinere.

 Atunci cand desfasoara activitati pe piata unica europeana, societatile utilizeaza o mare varietate de contracte care sunt reglementate de diferite dispozitii nationale ale dreptului contractelor. Cele 27 de seturi diferite de norme nationale pot conduce la costuri suplimentare de tranzactie, la o incertitudine juridica mai mare pentru intreprinderi si la lipsa increderii consumatorilor. Aceste aspecte pot constitui factori de descurajare atat pentru consumatori, cat si pentru intreprinderi in ceea ce priveste achizitiile si comertul peste granitele UE. Costurile mai mari de tranzactie afecteaza indeosebi intreprinderile mici si mijlocii.

 In temeiul strategiei Europa 2020 (IP/10/225), Comisia abordeaza problema barierelor de pe piata unica pentru a impulsiona redresarea economica. Aceasta include gasirea unor solutii armonizate pentru contractele consumatorilor, a unor modele de clauze contractuale ale UE si avansarea catre un drept european al contractelor.

 In iulie 2010, in cadrul unei carti verzi, Comisia a prezentat mai multe optiuni vizand o abordare mai coerenta in privinta dreptului contractelor. Ulterior, Comisia a organizat o consultare publica care s-a desfasurat pana la 31 ianuarie 2011 si a generat 320 de raspunsuri (MEMO/11/55).

 La 12 aprilie 2011, Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European a aprobat raportul din proprie initiativa al doamnei Diana Wallis, care sustine un drept european optional al contractelor (MEMO/11/236) si care a constituit temeiul pentru votul in plen. Cu aceasta ocazie, parlamentarii si-au manifestat sustinerea fata de punctul de vedere al comisiei, conform caruia un instrument optional ar putea fi completat cu un „set de instrumente” de referinta, pentru a asigura coerenta si calitatea legislatiei privind dreptul european al contractelor.  

 La 3 mai 2011, un grup de experti instituit de catre Comisie a prezentat un studiu de fezabilitate referitor la o viitoare initiativa privind dreptul european al contractelor (IP/11/523). Comisia analizeaza in prezent acest studiu pentru a stabili in ce masura poate constitui un punct de plecare pentru o initiativa de continuare a demersurilor privind dreptul european al contractelor.    

 Sursa: Comisia Europeana

Articole din aceeasi categorie:

  1. Comisia Europeana saluta infiintarea Institutului European de Drept
  2. Tranzactii transfrontaliere: Comisia Europeana publica un studiu de fezabilitate privind dreptul european al contractelor, realizat de un grup de experti
  3. Comisia Europeana si FMI saluta sprijinul constant acordat de bancile-mama ale principalelor institutii de credit cu capital strain din Romania

CE publica un studiu de fezabilitate privind dreptul european al contractelor

Un grup de experti instituit de Comisia Europeana a prezentat astazi, 3 mai, un studiu de fezabilitate privind o viitoare initiativa in materia dreptului european al contractelor. In aprilie 2010, Comisia a convocat grupul in vederea analizarii modalitatilor de imbunatatire a dreptului contractelor in UE.