Curierul fiscal nr. 10/2018

Numărul 10 din 2018 prezintă aspecte practice din domeniul fiscalității în privința unor situații care încă necesită lămuriri în materie, incluzând și ultimele noutățile legislative în materie. Vă invităm să citiți un rezumat al conținutului revistei. Infocurier – Legislaţie naţională fiscal-contabilă publicată în Monitorul Oficial al României în perioada 28 septembrie 2018 – 31 octombrie […]
1 vizite

Curierul Fiscal nr. 5/2018

Numărul 5 din 2018 prezintă aspecte practice din domeniul fiscalității în privința unor situații care încă necesită lămuriri în materie, incluzând și ultimele noutățile legislative în materie. Vă invităm să citiți un rezumat al conținutului revistei. Infocurier – Legislaţie naţională fiscal-contabilă publicată în Monitorul Oficial al României în perioada 26 aprilie – 25 mai 2018. – Calendarul […]
1 vizite

Modificarea indirecta a termenului de transmitere a datelor din Revisal

 Autor:

jr. Horatiu Sasu, Consultant in afaceri

Conform HG nr. 1105/2011, “elementul prevazut la art. 3 alin. (2) lit. g) din H.G. nr. 500/2011privind registrul general de evidenta a salariatilor, asa cum a fost modificat prin prezenta hotarare, se completeaza in registrul general de evidenta a salariatilor si pentru contractele individuale de munca deja inregistrate, pana la data de 15 decembrie 2011″.

“Elementul” se refera de fapt la salariul, sporurile si cuantumul acestora in cazul fiecarui salariat.

Din pacate, modificare legislativa nu este dublata de indreptarea erorilor tehnice si de conceptie din cadrul Revisal.

Revisalul a fost,tehnic vorbind, plin de erori (cea mai interesanta fiind aceea ca datele operate de angajator erau inregistrate intr-un fisier offline, a carui format… nu era acceptat de portalul Revisal.

Ca o ciudatenie, sporurile trebuie introduse valoric, iar nu ca procent – ceea ce inseamna ca, daca se va modifica salariul minim brut pe tara, la o societate de 500 de salariati vor trebui reintroduse, manual, sporurile, in loc ca acestea sa fie calculate prin program (ceea ce ar fi dat si posibilitatea verificarii cu programul de salarizare).

Deoarece toate acestea nu erau de ajuns, in prezent angajatorilor li se spune ca un program care a costat 160.000 de euro nu are varianta de backup! Utilizatorii sunt “indemnati” sa isi faca singuri copii de rezerva…

Bineinteles, in fata unor astfel de “balbe”, confruntati cu probleme tehnice (pentru rezolvarea carora au fost alocate numere de telefon la care adesea nu raspundea nimeni, nici macar dupa apeluri insistente), o parte din angajatori s-au gasit dezarmati in raport cu Revisal-ul. Nu era normal sa li se ceara sa respecte termene ce nu puteau fi respectate din cauze tehnice.

Iata asadar explicatia modificarii: mai indreptam si noi, nu va grabiti nici voi… dar la aproape un an de la eliminarea cartilor de munca posibilitatea ca multi salariati sa ramana fara inregistrari valide pare sa nu preocupe Ministerul Muncii.

 

Articole din aceeasi categorie:

  1. Prorogarea termenului-limita de predare a carnetelor de munca de catre persoanele fizice si juridice pentru activitatea de preluare a datelor
  2. Modalitatile tehnice de identificare, transmitere si solicitare a actelor si datelor care dovedesc veniturile necesare revizuirii pensiilor, utilizate in unitatile Ministerului Administratiei si Internelor
  3. Modificarea termenului pentru infiintarea sectiilor de insolventa

Cuprinsul Curierului fiscal nr. 7/2011

Editorial

Info Curier
Legislatia fiscal-contabila publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in perioada15 iunie  –   18 iulie  2011
Agenda obligatiilor fiscale pe luna august
Ernst & Young
Informatii utile

Dialoguri
Despre fiscalitate, controlul banului public si invatamant cu Dan Drosu Saguna

Young IFA Network
Cine achita obligatii fiscale mai reduse: microintreprinderea sau persoana fizica autorizata?
Emilian Constantin Miricescu – Lector universitar la Departamentul de Finante – ASE Bucuresti, coordonator al YIN Romania

Impozite directe
Deductibilitatea contributiilor sociale platite conform legislatiei europene in cazul detasarii internationale
Adrian Serban – Consultant, Tax Advisory Services Mazars
Deductibilitatea unor tipuri de cheltuieli specifice in cazul veniturilor obtinute din activitati independente
Ciprian Paun – lector universitar doctor la Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, avocat in Baroul Cluj
Trendul politicii fiscale in privinta impozitului pe profit
Cosmin Serbanescu – Conferentiar universitar doctor, ASE Bucuresti, Catedra de Finante
O incursiune prin fiscalitate
Lucian Tatu – Conferentiar universitar doctor, Departamentul de Finante, ASE Bucuresti

Impozite indirecte
Sediul fix in perspectiva TVA
Carmen Mazilu – Tax adviser, Radu Rafiroiu Tax Office

Procedura fiscala
Admisibilitatea contestatiei la titlu in procedura fiscala
Bogdan Iacob – Avocat, membru al Baroului Bucuresti, preparator universitar doctorand la Facultatea de Drept a Universitatii din Bucuresti
Cui ii foloseste O.U.G. nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata?
Sorin Biban – Consultant fiscal, Biris Goran Consulting SRL
Solutionarea contestatiilor formulate impotriva actelor administrative fiscale – in lumina Codului de procedura fiscala si a Ordinului nr. 2137/2011
Horatiu Sasu – Jurist si economist, consultant in afaceri
Solutia fiscala individuala anticipata (II) Procedura de emitere si aspecte internationale
Nicoleta Solomon – editor coordonator, Curierul fiscal

Jurisprudenta fiscala
Jurisprudenta fiscala nationala
Dr. Emanuel Albu – Judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Jurisprudenta fiscala a Curtii de Justitie Europene
Cosmin Flavius Costas – Avocat, Baroul Arad, asist.univ.drd., Univ. „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Fac. de Drept

Ghid fiscal

56 pag, 23,90 lei.
Cumpara revista de pe www.beckshop.ro si beneficiezi de 25% reducere!
Pentru a cumpara revista click aici

 

Articole din aceeasi categorie:

  1. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 5/2011
  2. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 4/2011
  3. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 6/2011

Cuprinsul Curierului fiscal nr. 6/2011

Editorial

Info Curier
Legislatia fiscal-contabila publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in perioada 16 mai 2011 –   14 iunie  2011
Agenda obligatiilor fiscale pe luna iulie
Ernst & Young
Informatii utile

Dialoguri
Despre o controversa permanenta: taxa de poluare pentru autovehicule
Interviu cu Cosmin Flavius Costas – – Avocat, Baroul Arad, asist.univ.drd., Univ. „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Fac. de Drept

Young IFA Network
Extinderea ariei de aplicare a taxarii inverse
Lucian Tatu – conf.univ.dr., dep. de finante, ASE Bucuresti

Impozite directe
Impozitarea veniturilor din premii si jocuri de noroc
Bogdan Iacob – avocat, Baroul Bucuresti

Impozite indirecte
O.M.F.P. nr. 1984/2011 sau cum sa alergam in jurul cozii
Gabriel Biris – Avocat, Biris Goran SCPA
Cateva considerente cu privire la Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoare adaugata
Mihaela Hampu – Senior Consultant, Tax Advisory Services, Mazars
Ionut Voica – Consultant, Tax Advisory Services, Mazars

Contabilitate
Aplicarea sistemului simplificat de contabilitate
Maria Badoi – expert contabil

Dreptul afacerilor
Ce s-a mai intamplat in fiscalitate
Horatiu Sasu – jurist si economist, consultant in afaceri
Ajutorul de deces in contextul legii pensiilor si a contractului colectiv de munca aplicabil
Oana Tudorache – Senior Consultant, Departamentul Servicii de contabilitate si consultanta fiscala, PricewaterhouseCoopers Romania
Rodica Dobre – Senior Consultant, Departamentul Servicii de contabilitate si consultanta fiscala, PricewaterhouseCoopers Romania

Procedura fiscala
Curtea Europeana a Drepturilor Omului: un ajutor important in materie fiscala
Robert Attard – Director, Tax, Ernst & Young
Miruna Enache – Consultant fiscal, Director in Cadrul Departamentului Taxe, Ernst & Young

Consideratii privind abuzul de drept fiscal prin simulatie
Ioana Costea – asist.univ.dr., Univ. Al.I Cuza, Fac. De Drept
Solutia fiscala individuala anticipata. (I) Avantaje si dezavantaje
Nicoleta Solomon – editor coord., Curierul fiscal

Jurisprudenta fiscala
Jurisprudenta fiscala nationala
Dr. Emanuel Albu – Judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Jurisprudenta fiscala a Curtii de Justitie Europene
Cosmin Flavius Costas – Avocat, Baroul Arad, asist.univ.drd., Univ. „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Fac. de Drept

Ghid fiscal

56 pag, 23,90 lei.
Cumpara revista de pe
www.beckshop.ro si beneficiezi de 15% reducere!
Pentru a cumpara revista click aici

Articole din aceeasi categorie:

  1. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 4/2011
  2. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 10/2010
  3. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 5/2011

Necorelare cumul de functii – timp de munca: solutia?

Autor:

Horatiu Sasu, jurist si economist,  consultant in afaceri

Art. 35 alin. (1) C. muncii, modificat, arata ca „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea”.

 Asadar, ceea ce nu era limpede pana la 1 mai e limpede formulat acum: se pot cumula contracte de munca la acelasi angajator.

Se ridica însa problema spinoasa a timpului de lucru, aspect sub care reglementarea legala nu e deloc clara.

Articolul 114 din C. muncii republicat arata ca:

„(1) Durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. 

(2) Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana”. 

Nu discutam acum de perioada de referinta, ci doar de maximul de 48 de ore, cu orele suplimentare incluse. Problema se pune daca la fiecare contract de munca se poate lucra maxim 48 de ore sau acest cuantum trebuie atins în total de cele doua contracte?

De lege lata sunt posibile doua interpretari, din pacate diametral opuse:

a) durata timpului de lucru, chiar în conditii de cumul de functii, nu poate depasi 48 de ore;

Interpretarea este posibila deoarece art. 114 alin. (1) C.muncii nu vorbeste de durata legala pentru un post (nu distinge între salariati cu cumul de functii si cei fara), iar unde legea nu distinge nu putem face distinctie.

b) durata timpului de lucru, în conditii specifice de cumul de functii, poate depasi 48 de ore;

Interpretarea e posibila mai ales daca salariatul ar avea doua contracte de munca, la acelasi angajator (spre exemplu un contract ca si contabil – 8 ore pe zi – si un contract ca si inspector resurse umane – 3 ore pe zi). Interpretarea s-ar baza pe ideea ca, desi e vorba de acelasi salariat, exista doua contracte de munca, fiecaruia (si nu împreuna) aplicandu-i-se limita de 40 (48) de ore saptamanal. Daca pentru doua contracte de munca, la doi angajatori diferiti, se ia în calcul, pentru fiecare, un maxim de 48 de ore pe saptamana, nu vedem de ce nu s-ar permite acelasi lucru la un singur angajator; ar fi o discriminare si o distinctie pe care legea nu o face, deci o adaugare la lege. În concluzie, consideram ca pentru fiecare contract timpul de lucru trebuie sa fie de maxim 40 (48) de ore, iar nu pentru contractele reunite. S-a obiectat ca un salariat cumulard ar avea o durata a timpului de munca mai mare decat cea admisibila, dar s-a replicat – corect, spunem noi – ca, daca s-ar admite obiectia, singura consecinta ar fi interzicerea cumulului în general, si nu a cumulului în special, în cadrul aceleiasi unitati. Acest argument poate fi înlaturat cu contraargumentul ca fiecare contract de munca în parte presupune o durata maxima a timpului de lucru, legea fiind respectata, cel putin în litera ei[1].

Desigur, salariatul poate încheia, în locul celui de-al doilea contract de munca, un contract de alta natura: conventie civila, contract de cesiune drepturi de autor etc. (în conditiile legii) sau poate activa ca PFA pentru activitati specifice, altele decat cele pentru care s-a încheiat contractul de munca[2].


[1] A. Athanasiu, M. Volonciu, L. Dima, O. Cazan, Codul muncii. Comentariu pe articole, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2007, pag. 175. 

[2]           Conditia activitatilor diferite trebuie respectata pentru a se evita suspiciuni privind eludarea legii (a Codului muncii sau a legislatiei fiscale).

Mai multe detalii in Codul muncii republicat – modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011. Comentarii si solutii, autor Horatiu Sasu, 256 pag., 34,90 lei.

Articole din aceeasi categorie:

  1. Contractul individual de munca cu timp partial
  2. Noua reglementare a cumulului de functii da peste cap interpretarea ITM-ului
  3. Mobilitatea fortei de munca: de ce munca in echipa este solutia

Noua reglementare a cumulului de functii da peste cap interpretarea ITM-ului

Autor:

Horatiu Sasu, jurist si economist, consultant in afaceri

Art. 35 alin. (1) C. muncii, modificat, arata ca „Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, în baza unor contracte individuale de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea”.

 Anterior acelasi alineat nu era prea limpede în parvinta posibilitatii de cumul la acelasi angajator.

 Modificarea legislativa aduce o problema de interpretare a textului legal: se pot încheia doua contracte de munca pentru acelasi post? Dincolo de posibila obiectie cum ca situatia e ilogica, practica Inspectoratelor de munca este în sensul de a considera aceste contracte ca ilegale, argumentandu-se ca angajatorul urmareste sa ascunda efectuarea de ore suplimentare, neplatite cu spor de 75%-100% conform Codului muncii si, daca e cazul, Contractului colectiv de munca aplicabil. Este o conceptie care se apropie de lipsa cauzei ca si element esential al contractului (art. 948 C. civ.), însa e limpede ca „batalia” în instanta dintre angajator si ITM e interesanta (mai ales în conditiile în care nu avem cunostinta de vreo decizie a instantelor într-un astfel de caz).

Fara discutie, cumulul a doua contracte diferite nu ridica probleme, mai ales ca, si dupa modificarea Codului muncii, nu se mai vorbeste de cumulul de „functii diferite”, ci de faptul ca orice salariat „are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator”.

Strict legal, nu vedem nicio problema, însa prevederea legala defectuos formulata redeschide discutii în genul: de ce un mecanic – bunaoara – poate avea doua contracte de munca, pentru activitatea de mecanic, la doi angajatori diferiti, dar nu poate avea doua contracte de munca de mecanic la acelasi angajator?

Mai multe detalii in Codul muncii republicat – modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011. Comentarii si solutii, autor Horatiu Sasu, 256 pag., 34,90 lei.

Articole din aceeasi categorie:

  1. Necorelare cumul de functii – timp de munca: solutia?
  2. Fisa postului intr-o noua lumina
  3. Noua metodologie de intocmire si completare a registrului general de evidenta a salariatilor

Cuprinsul Curierului fiscal nr. 5/2011

Editorial

Info Curier
Legislatia fiscal-contabila publicata in Monitorul Oficial al Romaniei in perioada 16 aprilie 2010 –  13 mai  2011
Agenda obligatiilor fiscale pe luna iunie
Ernst & Young
Informatii utile

Dialoguri
Cartea verde TVA (II)
Interviu cu Ciprian Paun – lect.univ.dr., Univ. Babes-Bolyai, Fac. De Stiinte Economice si Gestiunea Afcerilor, avocat in Baroul Cluj
Interviu cu Radu Buziernescu – conf.univ.dr., manager al SC Professional Consulting SRL Craiova
Interviu cu Madalin Niculeasa – avocat, doctor, SCP NNDKP
Interviu cu Ionut Ursache si Oana Niculescu – Dep. de consultanta in domeniul impozitelor indirecte, PricewaterhouseCoopers

Young IFA Network
Structura actualului vector fiscal o necesitate sau un moft?
Attila György – lect.univ.dr., ASE Bucuresti, Catedra de Finante

Impozite directe
Impozitarea activitatilor realizate de zilieri
Lucian Tatu – conf.univ.dr., Dep. de finante, ASE Bucuresti
Problematica impozitului pe profit in context international
Cosmin Serbanescu – conf.univ.dr., ASE Bucuresti, Catedra de Finante
Tratamentul contabil si juridic privind cheltuielile pentru acordarea de burse private
Maria Badoi – expert contabil

Impozite indirecte
Decizia Comisiei Fiscale Centrale nr. 2/2011 – conform vointei partilor, dupa cum urmeaza…
Luisiana Dobrinescu – avocat, Biris Goran SCPA
Contracte de constructii: prestare de servicii sau livrare de  bunuri?
Radu Rafiroiu – Tax adviser, Radu Rafiroiu Tax Office
Vanzatorul unui teren dobandit ca teren agricol si transformat ulterior in teren construibil este o persoana impozabila in scop de TVA in sensul dreptului fiscal european?
Ciprian Paun – lect.univ.dr., Univ. Babes-Bolyai, Fac. De Stiinte Economice si Gestiunea Afcerilor, avocat in Baroul Cluj

Dreptul afacerilor
Noua forma a contractului individual de munca
Mihnea Claudiu Drumea – lect.univ.dr., Univ. Ovidius Constanta, Fac. De Drept si Stiinte Administrative

Procedura fiscala
Cesiunea creantelor fiscale ale contribuabililor
Adriana Ion – consilier superior Agentia Nationala de Administrare Fiscala
Verificarea averilor persoanelor fizice – proceduri impotriva contribuabilului
Horatiu Sasu – jurist si economist, consultant in afaceri

Jurisprudenta fiscala
Jurisprudenta fiscala nationala
Dr. Emanuel Albu – Judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Jurisprudenta fiscala a Curtii de Justitie Europene
Cosmin Flavius Costas – Avocat, membru al Baroului Arad, asistent universitar doctorand la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept

Ghid fiscal

56 pag, 23,90 lei.

Cumpara cartea de pe www.beckshop.ro si beneficiezi de 15% reducere!

Pentru a cumpara revista click aici

Articole din aceeasi categorie:

  1. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 4/2011
  2. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 1/2011
  3. Cuprinsul Curierului fiscal nr. 12/2010

Criteriile de evaluare – piatra de incercare pentru manageri

Autor:

Horatiu Sasu

Prin articolul 17 alin. 3 lit. e) (in numerotarea de dupa republicare) s-au introdus criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.

Aici apare o problema in care partea manageriala nu este sustinuta – ba dimpotriva, este impiedicata – de modificarea legislativa pe care o comentam. Criteriile de performanta se schimba – ba chiar e de dorit sa se schimbe – periodic, aducand standarde mai inalte. Problema care apare poate fi rezumata astfel: ce se intampla daca criteriile de performanta stabilite si comunicate la angajare se schimba? Se incheie de fiecare data acte aditionale?

Din economia acestui articol s-ar parea ca da. Insa pentru organizatiile care au zeci, sute, ba chiar mii de salariati, masura conduce la risipa exagerata de resurse (materiale si umane) angrenate in schimbare.

Ce se intampla daca salariatul nu vrea sa isi asume criteriile de evaluare a activitatii?

Care este solutia pentru a se impune aceste criterii, folosind prevederile legale?

 Mai multe detalii in Codul muncii republicat – modificarile aduse prin Legea nr. 40/2011. Comentarii si solutii, autor Horatiu Sasu, 256 pag., 34,90 lei.

Articole din aceeasi categorie:

  1. Cum pot utiliza angajatorii criteriile de performanta a angajatilor – oportunitati si riscuri
  2. Criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate
  3. Fisa postului intr-o noua lumina