Procurorul Cristian Ban, vicepresedintele CSM: Un magistrat nu poate fi obligat sa se prezinte in fata unei comisii parlamentare

Propunerile de modificare a Legilor Justitiei sunt de natura a afecta grav independenta judecatorilor si procurorilor, lupta impotriva marii coruptii. Infiintarea unei Inspectii Judiciare sub control politic si a unui Parchet special sub control politic creeaza premisele exercitarii de presiuni asupra magistratilor care vor "deranja".

The post Procurorul Cristian Ban, vicepresedintele CSM: Un magistrat nu poate fi obligat sa se prezinte in fata unei comisii parlamentare appeared first on Infolegal.ro.

A fost aprobat regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare

Prin Ordinul nr. 24/2012 a fost aprobat Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare, care functioneaza ca structura autonoma in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
  1. CSM a aprobat Raportul Inspectiei Judiciare referitor la modalitatea de preluare a dosarelor
  2. In cadrul Inspectiei Judiciare a fost infiintat un compartiment de comunicare
  3. Rezultatele concursului de ocupare a functiilor de inspector in cadrul Inspectiei Judiciare au fost publicate
  4. Miorita Ban a fost delegata in functia de inspector-sef al Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul CSM

Cristi Danilet: Este de datoria procurorilor si judecatorilor sa-si apere independenta

Judecatorul Cristi Danilet este de parere ca este de datoria procurorilor, ca si a judecatorilor, sa-si apere independenta, inclusiv prin reactii publice, astfel cum a afirmat in cadrul unui interviu.
  1. Cristi Danilet: Ma delimitez categoric de orice fel de actiune in afara legii pentru numirea in functii ale judecatorilor si procurorilor
  2. Cristi Danilet: Justitia trebuie sa ramana in afara jocurilor politice
  3. Cristi Danilet este de parere ca implementarea Noilor coduri va necesita o perioada de minim trei ani
  4. Cristi Danilet in dialog cu ASUNT, 15 decembrie

CSM apara reputatia profesionala a unor judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti

La data de 14 aprilie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulate de colectivul de judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti, prin care au solicitat, in temeiul prevederilor art. 30 alin. 1 si 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, efectuarea de verificari si luarea masurilor care se impun fata de conduita justitiabilului Onea Toader, exprimata in nenumaratele memorii depuse in cauze sau la Biroul de Informare si Relatii Publice al Judecatoriei Onesti.

In motivarea cererii, domnii judecatori arata ca justitiabilul Onea Toader a formulat mai multe cereri in dosarul civil nr. 2975/270/2008 al Judecatoriei Onesti, iar modalitatea de exprimare folosita are nu numai un caracter profund ofensator – limbajul folosit de justitiabil fiind deosebit de agresiv –, dar este de natura sa creeze suspiciuni asupra independentei si impartialitatii magistratilor, aspect care poate afecta reputatia profesionala a acestora. Aceste memorii fie ca au fost depuse in dosarul cauzei, fie ca au fost adresate Biroului de Informare si Relatii Publice, devenind de notorietate atat in cadrul instantei, cat si in cazul altor institutii, precum Baroul de avocati ori Parchetul de pe langa Judecatoria Onesti.

Din verificarile efectuate de catre Inspectia Judiciara de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii au rezultat urmatoarele: in urma examinarii copiei registrului de petitii al Judecatoriei Onesti a reiesit faptul ca in cursul anului 2010 petentul Onea Toader a adresat Judecatoriei Onesti un numar de 10 petitii prin care si-a exprimat nemultumirea fata de modul de desfasurare a procedurilor judiciare din cadrul mai multor dosare inregistrate pe rolul Judecatoriei Onesti. Aceste petitii au fost inregistrate potrivit prevederilor art. 77 si urmatoarele din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, fiind comunicate petentului raspunsuri la aceste petitii, in conformitate cu prevederile Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti si ale O.G. nr. 27/2002 privind activitatea de solutionare a petitiilor. Totodata, petentul a formulat mai multe cereri de chemare in judecata impotriva unor judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti, a unor avocati si a unui procuror, prin care s-a solicitat, in temeiul prevederilor art. 998 si 999 Cod civil, acordarea de daune morale. In unele dintre acestea se fac afirmatii denigratoare la adresa judecatorilor si se folosesc de catre reclamant expresii injurioase pe care hartia nu le suporta. De asemenea, expresii jignitoare si afirmatii denigratoare se regasesc in cuprinsul cererilor depuse de petentul Onea Toader in dosarul nr. 2975/270/2008 al Judecatoriei Onesti.

Potrivit dispozitiilor art. 30 alin.(2) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, judecatorul sau procurorul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala ii este afectata in orice mod se poate adresa C.S.M. care, dupa caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut ca, prin cererile si petitiile mentionate mai sus, petentul Onea Toader a expus o serie de pareri negative cu privire la capacitatea profesionala a unor judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti, precum si o serie de remarci ireverentioase la adresa unor magistrati, folosind un limbaj virulent si deseori chiar obscen.

Art. 51 din Constitutia Romaniei, republicata consacra dreptul de petitionare. De asemenea, art. 30 din Constitutia Romaniei, republicata statueaza ca „libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile”, reglementand, totodata, limitele exercitarii libertatii de exprimare. In acest sens, la alin. 6 si 7 al aceluiasi articol se prevede ca „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine” si ca „sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri”.

De asemenea, Constitutia prevede in art. 57 ca cetatenii romani, „trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti”. In conformitate cu prevederile art.10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, ratificata de Romania prin Legea nr.30/1994 „exercitarea dreptului la libertatea de exprimare poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti”.

Avand in vedere prevederile enuntate mai sus, Plenul C.S.M. a subliniat ca libertatea de exprimare nu poate fi inteleasa ca libertate de a face remarci cu caracter ireverentios sau chiar obscen si care nu au suport probator, de natura a afecta reputatia altor persoane. Este de domeniul evidentei faptul ca modalitatea de exprimare a petitionarului Onea Toader depaseste cadrul unei conduite conforme principiilor consacrate de Constitutia Romaniei si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Nemultumirile pe care petentul le exprima fie prin cererile formulate in cauzele aflate pe rolul Judecatoriei Onesti, fie prin petitiile adresate  Biroul de Informare si Relatii Publice si presedintelui Judecatoriei Onesti ori Consiliului Superior al Magistraturii sau Secretariatului General al Guvernului Romaniei, imbraca de cele mai multe ori forma unor acuzatii de coruptie sau a unor afirmatii denigratoare, injurioase la adresa magistratilor Judecatoriei Onesti. Avand in vedere prevederile art. 129 din Constitutia Romaniei si dispozitiile art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale, orice neregularitati procedurale produse in cursul judecatii si orice aspecte vizand nelegalitatea ori netemeinicia hotararilor pronuntate de instantele judecatoresti pe care petentul le invoca pot constitui temei pentru promovarea cailor de atac prevazute de lege, instantele de control judiciar fiind abilitate a statua asupra temeiniciei criticilor formulate. Acesta este cadrul legal prin care persoanele interesate pot invoca aspectele care tin de activitatea de judecata.

Fie ca este vorba despre activitatea de judecata, care este supusa controlului exercitat de instantele de control judiciar, fie ca este vorba despre semnalarea unor aspecte care vizeaza conduita necorespunzatoare a judecatorilor ori savarsirea unor abateri disciplinare, cadrul de exercitare a dreptului de petitionare si a libertatii de exprimare trebuie sa se circumscrie prevederilor constitutionale si a celor reglementate de lege, nicio persoana, indiferent de nemultumirile pe care doreste sa le exprime, nefiind indreptatita ca prin demersurile intreprinse sa aduca atingere onoarei ori demnitatii altor persoane. Petentul Onea Toader a inteles sa promoveze si actiuni in justitie impotriva unor judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti, prin care a solicitat acordarea de despagubiri, cereri care au fost inregistrate pe rolul acestei instante.

In virtutea accesului liber la justitie, consacrat de prevederile art. 21 din Constitutie, orice persoana  se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Continutul actul de sesizare a instantei este reglementat de dispozitiile procedurale, respectiv art. 112 Cod procedura civila, iar menirea unei actiuni in justitie este recunoasterea unui drept prevazut de lege. Cel care alege a se adresa instantelor judecatoresti este obligat a se conforma atat dispozitiilor procedurale, cat si principiilor statuate in Constitutia Romaniei, nefiind indreptatit pe aceasta cale sa adreseze expresii jignitoare altei persoane, in acest caz unor judecatori, ori sa denigreze intregul sistem judiciar si un intreg corp de magistrati.

Plenul CSM a subliniat ca, in masura in care petentul considera ca magistratii la care se referea in petitiile sale au savarsit fapte prevazute le legea penala, in conformitate cu prevederile art. 222 Cod de procedura penala, acesta avea posibilitatea de a formula plangeri penale la organele de cercetare penala competente, in vederea cercetarii faptelor semnalate potrivit procedurilor prevazute de lege si nicidecum sa formuleze, prin petitii adresate altor institutii decat cele abilitate sa desfasoare acte de cercetare penala, in mod repetat, acuzatii de coruptie care nu au un suport factual, de natura a aduce atingere reputatiei profesionale a judecatorilor.

In jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului s-a statuat ca instantele, care au o misiune fundamentala intr-un stat de drept, au nevoie pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile de increderea opiniei publice, fiind necesar ca magistratii sa fie protejati impotriva unor atacuri grave si nefundamentate. (Sabou si Pircalab impotriva Romaniei, Hrico impotriva Slovaciei). Desi, in principiu, este permis a se critica modul in care magistratii isi indeplinesc atributiile, aceste critici nu trebuie sa depaseasca limitele acceptabile in virtutea art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, fiind necesar a se proteja reputatia si drepturile magistratilor fata de afirmatii care au caracterul unor insulte personale, facute in cursul unor proceduri judiciare (Mahler impotriva Germaniei). Pe de alta parte, trebuie avut in vedere faptul ca, urmare a obligatiilor de discretie si retinere impuse de standardele de conduita conforme cu onoarea si demnitatea profesiei, magistratii au posibilitati limitate de a raspunde acuzatiilor ce li se aduc  (Hrico impotriva Slovaciei).

In practica in materia apararii independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale a judecatorilor si procurorilor, Plenul Consiliul Superior al Magistraturii a statuat ca sunt de natura a afecta reputatia profesionala a magistratilor afirmatiile cu caracter jignitor, denigrator facute de petitionari la adresa unui judecator in cadrul unei petitii adresate altui judecator (Hotararea din 8.06.2005), in cadrul petitiilor adresate  Biroului de Informare si Relatii Publice al instantei (Hotararea nr. 267/19.04.2007), ori prin cereri formulate intr-un dosar aflat pe rol (Hotararea nr. 482/05.07.2007).

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca, avand in vedere continutul petitiilor formulate de petentul Onea Toader, prin care se fac aprecieri ireverentioase si injurioase la adresa judecatorilor din cadrul Judecatoriei Onesti si se formuleaza acuzatii de coruptie, caracterul repetat si gravitatea afirmatiilor, precum si faptul ca cereri cu continut ofensator au fost formulate nu numai in cadrul dosarelor in care este parte petentul, ci si prin petitii adresate Biroul de Informare si Relatii Publice al Judecatoriei Onesti, Consiliului Superior al Magistraturii ori Secretariatului General al Guvernului Romaniei, acestea au fost de natura sa aduca atingere demnitatii umane, sa lezeze reputatia profesionala a judecatorilor si sa creeze suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea judecatorilor din cadrul Judecatoriei Onesti.

Pe cale de consecinta, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de aparare a independentei, impartialitatii si reputatiei profesionale formulata de colectivul de judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti.

Sursa: CSM

Alte articole pe aceeasi tema:

  1. CSM apara reputatia profesionala a fostului procuror sef DIICOT, Teodora Molnar
  2. CSM apara reputatia profesionala a judecatorului Dan Lupascu
  3. Pozitia CSM fata de raportul Comisiei in cadrul MCV

CSM apara reputatia profesionala a unor judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti

La data de 14 aprilie 2011, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat admiterea cererii de aparare a reputatiei profesionale formulate de colectivul de judecatori din cadrul Judecatoriei Onesti, prin care au solicitat, efectuarea de verificari si luarea masurilor care se impun fata de conduita justitiabilului Onea Toader.