Curierul Judiciar nr. 7/2017

Numărul 7 al Curierului Judiciar este dedicat în exclusivitate Conferinței Dreptul Afacerilor 2017, a XIII-a ediție „Aspecte procedurale în dreptul afacerilor și insolvenţa” și conține prelegerile susținute în cele două paneluri: Aspecte procedurale în dreptul afacerilor și Insolvență.

Conferinta Dreptul societar in Romania si Uniunea Europeana, editia a IV-a, 4 decembrie 2014

Institutul de Cercetari Juridice “Acad. Andrei Radulescu” al Academiei Romane – CSDE – Centrul de Studii de Drept European si ARDAE – Asociatia romana de drept si afaceri europene organizeaza in data de 4 decembrie, intre orele 14:00 – 16:00, in Sala de Consiliul a Academiei Romane (Calea Victoriei, nr. 125), Conferinta “DREPTUL SOCIETAR IN ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANA”.

Materialele conferintei vor fi publicate intr-un dosar special RRDA

Instrumentul principal de realizare al afacerilor in Uniunea Europeana sunt societatile [comerciale]. A avut Uniunea Europeana posibilitatea de a reglementa acest domeniu? Care sunt beneficiile directivelor din materia societatilor? Este libertatea de stabilire un instrument functional si coerent?

Comisia Europeana a deschis mai multe consultari publice in acest an – standarde internationale de raportare financiara, fuziuni si divizari transfrontaliere – dar s-a aratat preocupata si de alte aspecte, (activitatea institutiilor de credit si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si a firmelor de investitii, registrul comertului, iar in privinta societatilor cotate, consolidarea implicarii actionarilor si introducerea conceptului de „ultimul cuvant in ceea ce priveste remunerarea” pentru cele mai mari societati comerciale din Europa).

In tematica din acest an, conferinta va cuprinde si elemente referitoare la evolutii recente ale drepturilor actionarilor in dreptul societar european, insolventa grupurilor de societati, divizarea partiala de activ si raspunderea administratorilor pentru insolventa societatii.

Consiliul stiintific si organizatoric al conferintei:
Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest Timisoara
Prof. univ. dr. Radu Catana, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca
Lector univ. dr. Manole Ciprian Popa, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. dr. Mihai Sandru, coordonator CSDE
Dr. Andrei Savescu

LANSARE DE CARTE

Cu acest prilej va fi lansată lucrarea elaborată de Mihai Şandru: “Libertatea de stabilire a societăţilor în Uniunea Europeană. Culegere de jurisprudenţă şi legislaţie, ediţia a II-a“, Editura Universitară, 2014.

AGENDA CONFERINŢEI

Manole Ciprian PopaLector univ. dr. Manole Ciprian PopaRegimul juridic al insolvenţei în materia grupurilor de societăţi

Rezumat: Deşi se discută de multă vreme despre regimul juridic al insolvenţei în materia grupurilor de societăţi, statele membre care au adoptat o asemenea legislaţie constituie mai degrabă o excepţie. Primul stat membru care a adoptat reguli speciale pentru insolvenţa societăţilor de grup a fost Spania, prin Legea nr. 38/2011, care a modificat Legea nr. 22/2003 privind procedura insolvenţei, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2012. România este cel de al doilea stat membru care a adoptat o legislaţie specială, prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, intrată în vigoare la data de 28 iunie 2014. Proiecte legislative în acest sens se află atât pe agenda altor state membre, cum este Germania, cât şi a Uniunii Europene, existând deja o Propunere de Regulament al parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvenţă.

Dragos Calin BVDr. Dragoş CălinAspecte privind delimitarea instituţiei divizării parţiale de instituţia aportului în natură pentru formarea sau majorarea capitalului social

Rezumat: Legea societăţilor reglementează două instituţii cu finalitate similară pentru destinatarul efectelor acestor instituţii – formarea capitalului social al unei societăţi în curs de constituire sau majorarea capitalului social al unei societăţi existente, în ambele variante printr-un efecutarea unui aport în natură. Necesitatea distincţiei existente între cele două instituţii, a divizării parţiale de cea a aportului în natură, are importanţă atât teoreticâ cât şi practică prin identificarea şi analizarea efectelor juridice ce vor fi înregistrate atât în patrimoniul aportatorului cât şi al asociaţilor acestuia.

Gina Orga DumitriuLector univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, Dreptul de stabilire al societăţilor în UE şi fiscalitatea

Reglementările naţionale prin care statele membre instituie faţă de filialele sau sucursalele unor societăţi-mamă nerezidente un tratament fiscal discriminatoriu comparativ cu cel aplicat societăţilor rezidente aflate în situaţii obiectiv comparabile constituie restricţii nejustificate la exercitarea dreptului de stabilire consacrat de art. 49 TFUE. Protecţia efectivă a libertăţii de stabilire a fost consolidată de evoluţiile înregistrate la nivel jurisprudenţial prin exercitarea de către CJUE a unei largi funcţii interpretative: raţionamentele dezvoltate în Royal Bank of ScotlandBaxterSaint Gobain şi confirmate, ulterior, în Denkavitevidenţiază orientarea constantă a Curţii de la Luxemburg în direcţia eliminării acestor restricţii. Necesitatea de a garanta însă coerenţa unui sistem fiscal sau de a preveni evaziunea fiscale (afirmate, de principiu, în Marks & Spencer), respectiv cea de a combate frauda fiscală prin aplicarea regulilor naţionale anti-abuz (în Cadbury Schweppes) pot justifica o reglementare de natură să restrângă libertăţile fundamentale atâta timp cât măsura este proporţională cu obiectivul urmărit.

V_RamniceanuDrd. Vicențiu Traian RâmniceanuEvoluţii recente ale drepturilor acţionarilor în dreptul societar european

Rezumat: Studiul propus spre prezentare are ca punct de pornire proiectul privind revizuirea Directivei privind drepturile acţionarilor (Directiva 2007/36/EC), ca efort de îmbunătăţire a guvernarii corporatiste a celor peste 10.000 de companii listate pe pietele de capital din Europa. Sustinand ambitiosul plan de actiune al Comisiei europene, caracterizat prin sintagma “promovarea instituirii unui regim adecvat drepturilor actionarilor” (de la consultarea publica cu aceasta denumire din 2004), proiectul directivei  se inscrie in  suita de comunicari si recomandari ale Comisiei in domeniul societar si al guvernarii corporatiste, toate avand ca scop impulsionarea participarii actionarilor in vederea monitorizarii actului de administrare al societatii si a limitarii problemelor generate de abordarea termenelor scurte in strategiile de dezvoltare (“short termism”). In masura in care proiectul de directiva se va transforma in instrument legislativ al Uniunii Europene, efectele acestuia se vor transfera si in cadrul normativ al fiecarui stat membru, cu impact special asupra investitorilor institutionali si ai administratorilor de active, necesitand astfel o anticipare a viitoarelor obligatii si o pregatire a strategiilor de actiune de catre acestia.

Luminita TULEASCAConf. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă,  Anularea hotărârii adunării generale a asociaților

 Rezumat:  Anularea hotărîrilor adunărilor generale ale asociaților societății (comerciale) ridică, încă, suficiente probleme pentru a genera o jurisprudență ce suscită discuții importante în literatura de specialitate din țara noastră. Din această perspectivă, o interesantă controversă, ce face obiectul analizei și prezentării mele, este cea privitoare la condițiile ce trebuiesc îndeplinite pentru formularea unei cererii de constatare a nulității absolute a hotărîrilor adunărilor generale ale asociaților societății (comerciale).

Mihai SandruProf. univ. dr. Mihai ȘandruContributii privind Consultarea Comisiei europene din 2014 cu privire la fuziuni şi divizări

Rezumat: Comisia Europeană a elaborat în 2014 mai multe consultări privind funcționarea soietăților [comerciale]. În ultima dintre acestea, Comisia a avut în vedere îmbunătățirea cadrului normativ care decurge din Directiva 2005/56/CE – directiva privind fuziunile transfrontaliere precum și crearea unui cadru normativ cu privire la divizări (Directiva82/891/CEE). Prezentul articol ia în considerare experiența intanțelor românești în interpretarea și aplicarea dreptului european în materie.

Moderatori: prof. univ. dr. Mihai Şandru și lector univ. dr. Gina Orga-Dumitriu.

Conferinta “Dreptul societar in Romania si Uniunea Europeana” – 4 decembrie 2014

Institutul de Cercetari Juridice "Acad. Andrei Radulescu" al Academiei Romane – CSDE – Centrul de Studii de Drept European si ARDAE – Asociatia romana de drept si afaceri europene organizeaza conferinta "Dreptul societar in Romania si Uniunea Europeana", editia a IV-a, in data de 4 decembrie 2014.

Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Română de Drept şi Afaceri Europene (ARDAE) şi Ed. C.H. Beck au organizat în seria „Cultura dreptului european‟  Conferinţa Dreptul european al contractelor, eveniment care a ocazionat lansarea volumului Gina Orga-Dumitriu, Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013.
410bun
La dezbateri au participat, în calitate de intervenienţi, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru (coordonator CSDE), domnul Nicolae Turcu – preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, av. dr. Dan Pascu, doamna asist. univ. drd. Oana Dimitriu (redactor-şef Ed. C.H. Beck).

Moderatorul lucrărilor, domnul prof. univ. dr. Mihai Şandru, a prezentat activităţile iniţiate în proiectul Interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene în România (IADUER), colecţie din care fac parte titlurile:

Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept;
• Dreptul UE al concurenţei şi autorităţile administrative şi judiciare din România;
• Repere actuale în domeniul dreptului european al contractelor. Experienţe ale instanţelor române. Primul proiect s-a materializat deja într-o apariţie editorială recentă la Ed. C.H.Beck.

Domnul Nicolae Turcu, preşedinte al Secţiei de Drept Privat al Consiliului Legislativ din România, a salutat demersul ştiinţific întreprins de autoarea lucrării şi viziunea proprie de redactare, monografia Dreptul european al contractelor. Realităţi. Influenţe. Domeniu de aplicare reprezentând o premieră originală în doctrina noastră prin tripla perspectivă a cercetării – comparativă, normativă şi prospectivă.
Titlul comparativ descrie, printr-un efort de sinteză, trăsăturile proprii concepţiei contractuale în sistemele juridice reprezentative pentru dreptul continental şi Common-law. Titlul dedicat realităţilor normative ale dreptului european al contractelor în forma sa actuală cuprinde dezvoltări pertinente asupra fasciculului de directive consumeriste şi regulamentelor de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I). În fine, ultimul titlu, după ce procedează la o inventariere minuţioasă asupra acţiunilor legislative şi politice ce traduc aspiraţia unei noi construcţii în dreptul european al contractelor,  radiografiază evoluţiile recente de dezvoltare în materie, cu referire particulară la exploatarea metodei inovatoare a tehnicii instrumentului opţional. utilizată cu prilejul propunerii de regulament privind un drept comun european în materie de vânzare.

Doamna lect. univ. dr. Luminiţa Tuleaşcă (care, împreună cu autoarea, a contribuit la redactarea unui răspuns în cadrul consultării publice lansate de Comisie asupra celui mai adecvat instrument de d.e.c. sub aspectul naturii juridice, domeniului de aplicare şi conţinutului material) a propus spre dezbatere chestiunea reglementării garanţiilor personale, mai exact a scrisorilor de garanţie, din perspectiva Noului Cod Civil, a Publicaţiei 758 ICC şi a Draft Common Frame of Reference (DCFR).

Autoarea lucrării, doamna lect. univ. dr. Gina Orga-Dumitriu, a evidenţiat reperele principale care jalonează conţinutul acesteia. Diversitatea instrumentelor care545bun alcătuiesc dreptul european al contractelor (aparţinând dreptului pozitiv european şi unui drept transnaţional de origine savantă) explică, probabil, geometria variabilă a semnificaţiilor atribuite, sub aspect terminologic, noţiunii. În timp ce comparatiştii vorbesc despre un „drept european comparat al contractelor”, membrii Grupului de Acquis afirmă existenţa unui „drept special european al contractelor” ireductibil la categoriile contractuale clasice dar dominat de specificitatea contractului de consum, reglementând tehnici particulare de vânzare şi contracte atipice. Polisemia conceptuală a noţiunii de contract transpare din elementele specific ale identităţilor naţionale ale contractului (alcătuind triada Contrat – Vertrag – Contract) şi din exemplificarea unor aplicaţii particulare privind tratamentul pe care îl suportă perioada precontractuală (cu referire specială la regulile aplicabile în caz de întrerupere a negocierilor), efectele impreviziunii, respectiv cele antrenate de neexecutarea obligaţiilor contractuale.
Dimensiunea normativă descrie dreptul european al contractelor în forma sa actuală caracterizată de eterogenitate şi incompletitudine. Acquis-ul comunitar în dreptul contractelor (reprezentat, în principal, de corpul de directive privind contractele încheiate de consumatori) şi regulamentele de drept internaţional privat european (Bruxelles I şi Roma I) alcătuiesc d.e.c. în stadiul său de dezvoltare actual. Contribuţia dreptului european al consumului la armonizarea dreptului contractelor nu poate fi neglijată, analizându-se în ce măsură împrumuturile regulilor aplicabile contractelor de consum pot fi amenajate în domeniul dreptului (comun al) contractelor.
În timp ce tehnicile proprii formării contractelor de consum – obligaţia de informare precontractuală, formalismul informativ şi dreptul de retractare a consimţământului sunt apreciate în ansamblu ca inadaptate unei transpuneri în dreptul contractelor, despre mecanismele circumscrise executării contractelor de consum (interzicerea clauzelor abuzive şi obligaţia de conformitate a bunului) se reţine că sunt susceptibile să transceadă frontierele care separă dreptul consumului de dreptul contractelor. Dincolo de încercările de sistematizare, caracterul neomogen al d.e.c. actual va întreţine, cel puţin în viitorul apropiat, dualitatea instrumentelor. Prezentul şi viitorul apropiat al d.e.c. cunosc aceste două noi instrumente, Directiva privind drepturile consumatorilor şi propunerea de regulament privind d.c.e.v – două instrumente parţial concurente.

Domnul av. dr. Dan Pascu a ridicat o chestiune tehnică legată de implicaţiile criteriilor diferite de stabilire a personalităţii juridice a societăţilor, cu referire particulară la criteriul încorporării şi implicaţiile asupra exercitării libertăţii de stabilire.

Doamna drd. Oana Dimitriu, redactor-şef al Ed. C.H. Beck, a precizat că tendinţa actuală de încurajare a publicării de instrumente juridice este binevenită pentru profesioniştii dreptului.