Parlamentul va transmite comisarului european pentru Justitie evolutiile in cadrul MCV

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a anuntat ca Parlamentul va transmite o scrisoare comisarului european pentru Justitie cu privire la evolutiile si obligatiile pe care Legislativul le are in indeplinirea criteriilor din MCV in 2012.
  1. ANRE va transmite Parlamentului rapoarte anuale
  2. Presedintele Consiliului European va sustine un discurs in Parlamentul Romaniei
  3. Comisarul european pentru justitie: Decizia de interzicere a unor pagini de internet apartine statelor membre
  4. Parlamentul, dat in judecata pentru coruptie

Comisia lupta impotriva coruptiei: un angajament mai ferm, rezultate mai mari

Bruxelles, 6 iunie 2011 – Comisia a propus astazi un set de masuri pentru combaterea cu mai multa fermitate a prejudiciilor grave cauzate de coruptie in plan economic, social şi politic in randul societatilor europene. Patru din cinci cetateni ai Uniunii Europene considera coruptia drept o problema majora in statul membru din care fac parte. Conform estimarilor, coruptia produce economiei UE un prejudiciu anual de 120 de miliarde EUR[1]. Aceasta cifra reprezinta 1% din PIB-ul UE, ceea ce inseamna o suma doar cu putin mai mica decat bugetul anual al Uniunii Europene. In consecinta, este evident ca acest tip de criminalitate trebuie combatut printr-un angajament politic ferm. Comisia face astazi un prim pas prin crearea unui nou mecanism, Raportul anticoruptie al UE, pentru a monitoriza şi a evalua eforturile statelor membre de combatere a coruptiei şi, de asemenea, pentru a incuraja un angajament politic mai sustinut al statelor membre. Acest mecanism va ajuta statele membre sa imbunatateasca procesul de punere in aplicare a legislatiei, sa implementeze pe deplin angajamentele internationale pe care şi le-au asumat şi sa consolideze coerenta politicilor şi actiunilor pe care le intreprind pentru combaterea coruptiei.

„Atentia acordata luptei impotriva coruptiei trebuie sa fie o prioritate. Deşi exista cadre juridice complexe la nivel international şi european, am constatat ca punerea in aplicare de catre statele membre este foarte inegala. In ceea ce ma priveşte, am convingerea ca nu exista suficienta hotarare in randul politicienilor şi decidentilor pentru combaterea acestei infractiuni. Raportul nostru anticoruptie poate impulsiona vointa politica de a actiona, prin faptul ca ofera o imagine clara asupra eforturilor şi realizarilor in materie de anticoruptie şi, de asemenea, prin faptul ca pune in evidenta nereuşitele şi punctele vulnerabile in cele 27 de state membre. In acelaşi timp, ar trebui sa ne asiguram ca in toate politicile relevante ale UE se pune un accent mai puternic pe coruptie. Combaterea cu succes a coruptiei este o continua lupta, iar masurile pe care le propunem astazi reprezinta doar o parte dintr-un raspuns mai amplu la provocarile cu care se confrunta societatile noastre in ceea ce priveşte coruptia. Eu abordez cu foarte mare seriozitate aceste provocari. Din acest motiv, in anii viitori voi propune actiuni in aceste directii, cum ar fi norme noi privind confiscarea activelor provenite din savarşirea de infractiuni, un plan privind o mai buna colectare a datelor statistice din domeniul criminalitatii, precum şi o strategie pentru ameliorarea investigatiilor din domeniul infractionalitatii financiare in statele membre”, a declarat doamna Cecilia Malmström, comisar pentru afaceri interne.

Indiferent de natura şi de amploarea coruptiei, aceasta afecteaza toate statele membre, precum şi Uniunea Europeana in ansamblu, prin scaderea investitiilor, prin impactul negativ asupra functionarii echitabile a pietei interne şi prin reducerea finantelor publice. Coruptia poate imbraca diferite forme, de exemplu coruptia in mediul politic, acte de coruptie comise de grupari ale criminalitatii organizate sau impreuna cu astfel de grupari, acte de coruptie intre persoane private sau acte de coruptie cunoscute sub denumirea de „mica coruptie”, insa aceste abuzuri de putere prin care se urmareşte obtinerea unor foloase in beneficiul propriu sunt inacceptabile şi pot avea efecte grave. In centrul initiativelor lansate astazi se afla instituirea unui nou mecanism de evaluare a eforturilor anticoruptie depuse in cadrul UE. Raportul anticoruptie al UE va identifica tendintele şi punctele slabe care necesita o solutie şi, in acelaşi timp, va stimula schimbul de experienta inter pares şi schimbul de cele mai bune practici. Raportul va fi emis de Comisie la fiecare doi ani, incepand din 2013, şi se va intemeia pe informatiile primite din diferite surse, inclusiv prin intermediul mecanismelor actuale de monitorizare (de catre Consiliul Europei, OCDE şi Organizatia Natiunilor Unite), de la experti independenti, parti interesate şi societatea civila. In paralel, UE ar trebui sa negocieze participarea sa in cadrul Grupului de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO), pentru crearea de sinergii intre ambele mecanisme.

Pentru abordarea cu mai multa eficienta a problemelor coruptiei, statele membre ar trebui sa imbunatateasca modul de implementare a instrumentelor juridice de combatere a coruptiei existente la nivel european şi international. De asemenea, in toate politicile sale relevante, atat interne, cat şi externe, UE ar trebui sa puna un accent mai mare pe aspectele coruptiei. Prin urmare, Comisia va continua initiativa de azi prin propunerea, spre sfarşitul anului, a unor norme modernizate ale UE privind confiscarea activelor obtinute din criminalitate, a unei strategii de ameliorare a investigatiilor in domeniul infractionalitatii financiare in statele membre in anul 2012, precum şi a unui plan de actiune pentru ameliorarea datelor statistice privind criminalitatea. Comisia, impreuna cu agentiile UE, cum ar fi Europol, Eurojust, CEPOL şi OLAF, va intensifica actiunile de cooperare judiciara şi politieneasca şi va imbunatati formarea functionarilor care au raspunderea aplicarii legii. Comisia va actiona pentru modernizarea normelor UE privind achizitiile publice, a standardelor contabile şi a normelor de audit pentru intreprinderile din UE. De asemenea, in 2011, Comisia va adopta o strategie pentru combaterea fraudei care afecteaza interesele financiare ale UE. In paralel, Comisia va pune un accent mai puternic pe aspectele luptei anticoruptie in cadrul procesului de extindere a UE şi, impreuna cu Inaltul Reprezentant, in cadrul politicii noastre de vecinatate. In politicile noastre de cooperare şi dezvoltare se va recurge mai mult la conditionalitate.

Context

Pachetul anticoruptie adoptat astazi cuprinde:

-       o Comunicare privind combaterea coruptiei in UE, in care sunt prezentate obiectivele Raportului anticoruptie al UE şi aspectele practice privind functionarea acestuia; in comunicare se explica, de asemenea, modul in care UE ar trebui sa se concentreze mai mult pe problema coruptiei in toate politicile sale interne şi externe relevante;

-       o Decizie a Comisiei de instituire a mecanismului UE de raportare in materie de anticoruptie;

-       un Raport privind punerea in aplicare a Deciziei-cadru 2003/568/JAI a Consiliului privind combaterea coruptiei in sectorul privat;

-       un Raport privind modalitatile de participare a UE la Grupul de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO).

Etapele urmatoare

Setul de masuri adoptat astazi face parte dintr-un program mai amplu de protejare a economiei licite europene, in conformitate cu „Strategia de securitate interna a UE in actiune”, prezentata de Comisie in noiembrie 2010 (IP/10/1535). In toamna aceasta, Comisia va propune, de asemenea, un cadru juridic revizuit al UE privind confiscarea şi recuperarea activelor provenite din criminalitate, precum şi un plan de actiune cu privire la modul de imbunatatire a culegerii de date statistice privind criminalitatea.


[1] Aceasta cifra rezulta din estimarile efectuate de institutiile şi organismele specializate, cum ar fi Camera Internationala de Comert, Transparency International, UN Global Compact, Forumul Economic Mondial, Clean Business is Good Business 2009, conform carora coruptia reprezinta 5% din PIB la nivel mondial.

Sursa: Comisia Europeana

Articole din aceeasi categorie:

  1. Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei
  2. Participarea ministrului justitiei la deschiderea lucrarilor Forumului International al Procurorilor privind lupta impotriva criminalitatii organizate transfrontaliere
  3. UE intensifica lupta impotriva traficului uman

GRECO adreseaza Romaniei 20 de recomandari pentru a lupta impotriva coruptiei

Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a publicat in data de 15 martie Raportul privind Romania din cea de-a treia runda de evaluare, pe cele doua teme supuse evaluarii, respectiv incriminarile faptelor de coruptie si transparenta finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale.
 
In ceea ce priveste incriminarile faptelor de coruptie, raportul concluzioneaza ca atat dispozitiile cuprinse in Codul penal, cat si cele ale Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, reprezinta un cadru legal anticoruptie cuprinzator, care reflecta in mare masura cerintele impuse de Conventia penala privind coruptia si Protocolul sau.
 
GRECO apreciaza ca actualul cadru legal ofera multe instrumente bune, insa incriminarile faptelor de mita si ale traficului de influenta sunt caracterizate prin suprapuneri ocazionale si redundante, iar aceasta situatie a dus uneori la o practica judiciara inconsecventa. Noul Cod penal este asteptat sa intre in vigoare in octombrie 2011 si sa armonizeze acest cadru legal, aducandu-l mai aproape de Conventie si protocol.
 
In acelasi timp, raportul arata ca exista inca loc pentru imbunatatiri in ceea ce priveste, de exemplu, aplicarea prevederilor referitoare la darea si luarea de mita si la traficul de influenta la toate faptele/omisiunile (in exercitiul functiei de catre un functionar public), indiferent daca se afla sau nu in aria de competenta a functionarului. Prevederile actuale referitoare la regretul efectiv (effective regret – n.n. cauza de nepedepsire a denuntatorului si restituirea mitei la mituitor), desi importante pentru prevenirea si descoperirea infractiunilor de mita si trafic de influenta, sunt o sursa de ingrijorare deosebita, avand in vedere garantiile limitate pe care legea le ofera, in sensul prevenirii utilizarii abuzive a acestor prevederi de catre mituitori.
 
In ceea ce priveste transparenta finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, GRECO concluzioneaza ca Legea nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale este un act normativ bine structurat, care prevede o serie de masuri ce vizeaza cresterea gradului de transparenta generala a vietii politice, insa uneori este prea ambitios si impune multe limitari care sunt, probabil, greu de aplicat in practica, inclusiv un sistem complex de limite globale privind veniturile si cheltuielile de campanie, etc.
 
GRECO noteaza ca reguli importante in acest domeniu sunt cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 749 din 11 iulie 2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006, care furnizeaza astfel indrumari utile subiectilor Legii. Aceasta contine masuri privind contabilitatea, raportarea si publicarea, iar sursele de venit sunt reglementate pentru a asigura un anumit nivel de transparenta, insa unele lacune importante afecteaza eficacitatea acestor masuri (de exemplu, toate donatiile pana la echivalentul a 420 euro nu intra in sfera de aplicare a reglementarile si nu trebuie sa fie inregistrate).

De asemenea, Legea nr. 334/2006 prevede un mecanism de supraveghere sub responsabilitatea comuna a Autoritatii Electorale Permanente (AEP) si a Curtii de Conturi (CC); cu toate acestea, aceste aranjamente de supraveghere, inclusiv modul in care sunt distribuite responsabilitatile, nu sunt satisfacatoare si in conditiile actuale, AEP ar trebui sa preia responsabilitatea principala in acest domeniu si sa i se ofere mijloacele pentru a se conforma cu aceasta sarcina. Totodata, legislatia prevede o serie larga de sanctiuni in caz de incalcare a Legii, inclusiv un set de amenzi, dar sanctiunile maxime nu sunt suficient de adecvate.
 
Raportul subliniaza faptul ca este important ca imbunatatirile sa fie implementate rapid, deoarece finantarea politica din Romania a fost, pentru multi ani, o zona deosebit de problematica, caracterizata prin multe acuzatii de finantare subterana.
 
Raportul ca un intreg adreseaza Romaniei 20 de recomandari. GRECO va evalua punerea in aplicare a acestora in a doua jumatate a anului 2012, prin procedura specifica de conformitate.
 
Ministerul Justitiei va promova, in cadrul dezbaterilor din Parlament asupra Legii de punere in aplicare a Codului penal (LPA CP), o serie de amendamente legislative care sa conduca, odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal si a LPA CP, la implementarea recomandarilor GRECO.
 
De asemenea, in perioada imediat urmatoare, la nivelul Ministerului Justitiei, se va crea un grup de lucru format din reprezentantii institutiilor implicate in acest proces, care va evalua recomandarile privind transparenta finantarii partidelor politice si modalitatile de implementare a acestora.
 
In plus, recomandarile GRECO vor fi preluate in noul document strategic in domeniul luptei impotriva coruptiei. Procesul de consultare publica pentru elaborarea acestuia a fost initiat astazi cu ocazia prezentarii publice a concluziilor preliminare ale Raportului de audit privind Strategiile Nationale Anticoruptie 2005-2007 si 2008-2010.

Informatii de background:
 
GRECO (Grupul Statelor impotriva Coruptiei – Group of States against Corruption) a fost infiintat in anul 1999 de Consiliul Europei in vederea monitorizarii nivelului de conformitate a statelor cu standardele anticoruptie ale organizatiei.
 
Obiectivul GRECO este de a imbunatati capacitatea membrilor sai in lupta impotriva coruptiei si de a monitoriza nivelul de conformitate cu standardele Consiliului Europei in materie de anticoruptie prin intermediul unui proces dinamic de evaluari reciproce si al misiunilor de evaluare. Este un mecanism care sprijina statele in identificarea deficientelor in politicile nationale anticoruptie, determinand realizarea reformelor legislative, institutionale si practice necesare.
 
Romania este membru fondator GRECO.

Pana in prezent, pentru Romania s-au incheiat primele doua runde de evaluare, axate pe autoritatile responsabile de prevenirea, investigarea, urmarirea penala si judecarea infractiunilor de coruptie si administratia publica.
 
Sursa: Ministerul Justitiei

Alte articole pe aceeasi tema:

  1. Bulgaria şi România: progrese inegale în ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei
  2. Prima hotărâre pilot împotriva României
  3. Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland: CEDO trebuie reformata

GRECO adreseaza Romaniei 20 de recomandari pentru a lupta impotriva coruptiei

Grupul Statelor impotriva Coruptiei (GRECO), organism al Consiliului Europei, a publicat in data de 15 martie Raportul privind Romania din cea de-a treia runda de evaluare, in care adreseaza Romaniei 20 de recomandari pentru a lupta impotriva coruptiei.