Alina Bica: Buna ziua. Va multumesc ca ati onorat invitatia noastra de astazi de a
prezenta concluziile preliminare ale raportului de audit privind strategiile nationale
anticoruptie 2005-2007 si 2008-2010. Aceasta conferinta marcheaza finalizarea
proiectului derulat in parteneriat cu programul ONU pentru dezvoltare ce a vizat
sprijinirea Ministerului Justitiei in analizarea impactului strategiilor anticoruptie
implementate pana in prezent. Acest demers este sustinut si de forurile europene, raportul
de evaluare MCV facand referire la consolidarea politicii generale anticoruptie, in special
prin coordonare la nivel inalt si pe baza unei evaluari independente a impactului
rezultatelor ultimelor doua strategii anticoruptie puse in aplicare din 2005. Practic, prin
realizarea acestui audit am indeplinit prima dintre recomandarile pe MCV privind
evaluarea impactului celor doua strategii anticoruptie precedente. Dorim pe aceasta cale
sa multumim expertilor care ne-au acordat asistenta in acest proiect. De asemenea, dorim
sa multumim si celor 2 experti internationali in domeniul luptei impotriva coruptiei,
domnului Drago Kos, presedinte al Greco si domnului Konstantin Palikarski, coordonator
al comisiei anticoruptie din Bulgaria, care au avut amabilitatea sa vina si sa ne sprijine cu
o expertiza bogata si cat se poate de bine focalizata pe acest domeniu. Fara a intra in prea
multe detalii despre concluzii si recomandari, deoarece acestea vor fi prezentate de cei
doi domni prezenti alaturi de mine si ale caror nume le-am pomenit mai devreme, doresc
sa subliniez caracterul echilibrat si obiectiv al raportului. Expertii au identificat clar atat
evolutiile, cat si vulnerabilitatile sistemului existent si au propus masuri concrete de
imbunatatire. Printre punctele sensibile care ne-au atras atentia in mod special este cel
privind caracterul preponderent reactiv al masurilor anticoruptie adoptate in ultimii ani.
Sunt intru totul de acord cu recomandarea expertilor de a abandona abordarea de tip
situatie de urgenta in domeniul luptei impotriva coruptiei in beneficiul unei abordari
preventive. Este momentul sa tragem linie peste ceea ce s-a realizat pe parcursul celor
doua strategii. Si pornind de la aceste concluzii sa planificam cu atentie viitoarele masuri,
astfel incat sa se asigure coordonare pe termen lung in domeniul implementarii lor. De
asemenea, in acest cadru, doresc sa anunt in mod oficial initierea procesului de consultare
publica privind elaborarea noului document strategic in domeniul luptei impotriva
coruptiei. Iar rezultatul acestei evaluari va fi unul din punctele de plecare ale viitoarei
strategii nationale anticoruptie. Dupa ce am indeplinit prima recomandare pe MCV
urmeaza, asadar, sa punem in implementare o noua recomandare din raportul MCV din
luna februarie 2011 si anume cea referitoare la consolidarea politicilor generale
anticoruptie si elaborarea unui document strategic pe acest domeniu. Avand in vedere
necesitatea abordarii unitare a luptei impotriva coruptiei, vom propune preluarea noului
document anticoruptie a capitolului privind integritatea din proiectul strategiei de
dezvoltare a justitiei ca serviciu public. De asemenea, vom stabili in cadrul legislativ si
institutional anticoruptie o stabilitate si o predictibilitate in rolul pe care DNA si ANI il
vor avea in viitor, aceste doua institutii fiind, in opinia noastra, pilonii principali pentru
2
noua strategie. Practic, ii invit pe cei doi experti sa prezinte parte din concluziile si
recomandarile care tin de cele doua rapoarte.
François M. Farah: Doamna secretar de stat, dragi specialisti, doamnelor si
domnilor din partea presei, imi face placere sa ma aflu aici cu dumneavoastra din partea
PNUD. Inlocuiesc un coleg care nu a putut sa vina, programul Natiunilor Unite pentru
dezvoltare este cel pe care il reprezint. Programul nostru este foarte incantat sa aiba acest
parteneriat cu Ministerul Justitiei in legatura cu o problema atat de cum este strategia de
combatere a coruptiei, cele doua strategii de fapt din 2005-2006 si respectiv 2008-2010.
As vrea sa salut eforturile Ministerului Justitiei, care vrea sa urmeze recomandarile
Comisiei Europene si sa initieze un proces foarte riguros de a analiza profesionist
implementarea celor doua strategii si impactul lor. Ministerul a vazut eforturile
programului nostru pentru identificarea unor specialisti de mare calibru in domeniu, iar
programul de dezvoltare al Natiunilor Unite a colaborat cu partenerii sai de la Bratislava,
cu biroul Natiunilor Unite din Bratislava, pentru a identifica niste experti profesionisti si
pentru a-i propune Ministerului Justitiei, independenti, impartiali si obiectivi si bazati pe
criterii care sa ajute Ministerul Justitiei in acest exercitiu. Evaluarea impactului celor
doua strategii va fi chiar deosebit de utila in fata urmatoare. Va fi foarte util cel putin la 3
niveluri. In primul rand, in ceea ce priveste invatamintele care se degaja din prima etapa
de implementare, intr-un moment in care Ministerul Justitiei si Guvernul incearca sa
reactioneze la o situatie care apare si sa rezolve problema coruptiei intr-o maniera mai
responsabila. Impactul se va dovedi foarte util daca analizam institutionalizarea acestui
efort pe termen mediu si lung. Unul din invatamintele cele mai importante care se degaja
din impactul lor, in al doilea rand, masura in care Ministerul a reusit sa construiasca o
capacitate institutionala pentru a institui procedurile, mecanismele, instrumentele care
sunt necesare pentru documentarea situatiei si pentru a duce la aceste situatii in ochii
autoritatilor constatatoare. Si in al treilea rand, cum anume se trece de la nivelul central
direct la celelalte niveluri sub-nationale pentru a ne asigura ca procedurile si sistemele
existente sunt cat mai aproape de realitate. Programul de dezvoltare al Natiunilor Unite
este foarte interesat in a continua acest parteneriat cu Ministerul Justitiei intr-un moment
foarte critic. In momentul in care se aduna un impact deosebit in acest efort. Acest
moment este cel al institutionalizarii. Justitia stim cu totii ce este, dar important este cum
este ea perceputa. Este meritul Ministerului Justitiei sa fi facut niste eforturi extraordinare
pentru a se deschide in ochii opiniei publice, pentru ca publicul sa stie mai multe in
legatura cu eforturile Ministerului si sa le aprecieze corespunzator, asa cum fac si alte
institutii guvernamentale din domeniu. Importanta este si deschiderea catre institutiile
societatii civile. Inteleg ca ieri a fost o intalnire cu reprezentanti ai societatii civile pentru
a li se impartasi constatarile evaluarii, dar si pentru a realiza o dezbatere cu societatea
civila pentru ca procesul sa fie mai credibil, mai transparent si incarcat de mai multa
responsabilitate. Apreciez foarte mult eforturile dumneavoastra si reinnoiesc
angajamentul nostru in acest parteneriat. Cu siguranta ca vrem sa lasam acum cuvantul
expertilor care va vor prezenta cateva din constatarile importante ale analizei lor si pentru
a avea o interactiune cu presa ulterior. As vrea din nou sa profit de ocazie ca in numele
programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare sa va felicit pentru acest efort si sa va
asigur in continuare de sprijinul nostru. Va multumesc foarte mult.
3
Konstantin Palikarski: Va multumesc. Doamnelor si domnilor permiteti-mi sa
va prezint pe scurt, foarte pe scurt ce am facut in ultimele cateva luni, cum am lucrat si sa
spun cateva cuvinte in legatura cu principalele constatari ale analizei noastre. Procesul de
analiza a durat cam 3 luni, o perioada in care am avut 3 misiuni la Bucuresti si am citit
foarte multe materiale acasa privind metodologia de evaluare in prima misiune, apoi un
acord cu toti cei interesati cum anume vom realiza aceste analize, am elaborat o lista
complexa de documente care a cuprins nu doar toate rapoarte de integrare a institutiilor
din Romania, ci si toate rapoartele care au fost elaborate pe parcursul procesului de
aderare la Uniunea Europeana si ulterior in cadrul Mecanismului de Cooperare si
Verificare. Am avut ocazia, in cea de-a doua misiune din februarie, sa discutam in detaliu
cu reprezentanti ai serviciilor publice de aici din Romania in principal, dar si cu
reprezentanti ai societatii civile. Am discutat ce anume s-a facut, ce masuri s-au luat
pentru a se pune in aplicare strategiile 2005-2007, 2008-2010. Subliniez asta pentru ca
obiectivul nostru nu a fost acela de a analiza cum combate Romania coruptia. Obiectivul
nostru a fost sa analizam cum au fost aplicate aceste strategii anticoruptie. Este important
sa facem aceasta distinctie pentru ca una din constatarile noastre a fost ca, de fapt, au
existat cateva masuri anticoruptie care au fost intreprinse in afara domeniului acoperit de
aceste doua strategii. In consecinta ce am pus noi in raportul nostru nu este o lista
completa a tot ce s-a intamplat in Romania, ci ce au facut respectivele institutii pentru a
pune in aplicare strategiile 2008-2010 si 2005-2007. A treia misiune, cea pe care o
incheiem acum, a fost elementul de verificare in cadrul analizei. Ieri am discutat cu
colegii nostri din ONG-uri despre constatarile si recomandarile noastre si am indemnat pe
toata lumea sa ne trimita informatii suplimentare daca ne-a scapat ceva in ceea ce priveste
masurile sau activitatile care au fost puse in aplicare in acesti ani. Astazi am avut o
intalnire asemanatoare cu membrii serviciului public si sentimentul general, cred, pe
parcursul discutiilor noastre, a fost ca raportul reprezinta corect situatia din Romania,
reprezinta situatia intr-o maniera obiectiva si corespunzatoare si da recomandari care ar fi
utile in procesul elaborarii urmatoarei strategii anticoruptie. Oricum, speram ca vor fi
utile.
Drago Kos: As putea sa ma refer la recomandarea pe care o pregatim. In primul
rand, s-a mentionat deja , cel mai important lucru este ca a venit momentul in care trebuie
sa ne gandim la ce vom intreprinde pe viitor. Nu este nevoie de masuri extraordinare.
Este momentul, acum, sa se vina cu o strategie bine conturata pentru viitor, o strategie
bine gandita. Si ma refer la strategia 2008-2010, care a fost poate destul de restrictiva.
Poate ca trebuie sa avem in vedere modelul anterior, dar exista diferente. Noi consideram
ca toti cei care au un cuvant de spus in lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie inclusi. Si
nu ne referim aici numai la Executiv. Este vorba de un rol mai activ al puterii
judecatoresti, al Legislativului, de asemenea trebuie sa incluse unitatile administrative si
societatea civila. Sigur, exista o usoara problema tehnica, cum sa fie acestea incluse.
Societatea civila sigur se bucura de un anumit grad de autonomie. Exista, insa, modalitati
de a proceda. Am dori sa vedem ca toti factorii mentionati sa contribuie la partea de
elaborare si de implementare a strategiei viitoare, pentru ca numai in acest fel strategiile
respective vor avea un impact real. Daca includem toti acesti factori, este nevoie de,
sigur, mai mare atentie. Pe de alta parte, trebuie crescut nivelul institutional care se ocupa
de elaborare si de implementare. De asemenea, sugeram ca aceste competente sa fie
practic oferite la nivelul institutiei primului ministru. Romania beneficiaza de expertii
4
necesari, fie la nivelul Ministerului Justitiei sau la nivelul Ministerului de Interne, la
nivelul ONG-urilor, deci expertii exista. Trebuie, insa, gasite modalitatile ca
reprezentantii acestora sa lucreze impreuna. Apoi trebuie sa creasca si nivelul de
raspundere in implementarea strategiei. Nu se poate altfel. Pentru ca strategia sa fie pusa
in aplicare, aceste lucruri sunt necesare. Trebuie sa existe acest element de raspundere.
Ridicand nivelul atentiei politice sugeram si descentralizarea masurilor anticoruptie catre
institutii specializate, care exista in Romania, categoric exista DNA-ul, exista ANI.
Acestea, insa, nu sunt suficiente daca Romania vrea sa combata coruptia. Fiecare
institutie din Romania trebuie sa se implice, nu numai cele publice, ci si cele private.
Categoric, statul nu poate sa influenteze prea mult sectorul privat., dar in sectorul public,
categoric, trebuie sa fie incluse o serie de masuri care sa sensibilizeze populatia, dar nu
numai, sa contribuie si la procesul de prevenire si combatere a coruptiei. Am propus o
serie de masuri concrete. Practic, exista coordonare la nivel inalt, deci asta e simplu. Si de
acolo se merge in jos la baza. Sigur, nu se pune problema fortei. Nu pot fi fortate
institutiile autonome. Si ultimul lucru, aflandu-ne aici categoric am ascultat foarte multe
lucruri in legatura cu problemele cu care se confrunta Romania. Am auzit si o serie de
recomandari care nu sunt neaparat legate de strategiile viitorului. Dar este vorba de
lucruri importante pentru Romania daca Romania, intr-adevar, doreste sa combata
coruptia in domeniul indisponibilizarii bunurilor, de asemenea rolul avertizorilor de
integritate si cresterea eficientei acestora. Dorim sa vedem ca vor fi luate o serie de
masuri care vor fi extinse la toate nivelurile. Suntem constienti ca in momente de
recesiune economica se pune problema resurselor. Acesta este, insa, motivul pentru care
institutiile care se ocupa de combaterea coruptiei nu trebuie sa simta lipsa acestor resurse.
Este o problema cu atat mai importanta in momente de criza economica. De aceea
Romania trebuie sa intreprinda ceva in aceasta directie. Si nu in ultimul rand as dori sa
spun, in timpul vizitelor noastre aici am vazut lucruri care ne fac sa fim foarte optimisti
pentru viitor. Nu este vorba aici numai de societatea civila. Sigur, exista foarte multe
aspecte legate de aceste lucruri. Societatea civila nu stie numai care sunt problemele, ci
exista si solutii. Am constatat aceeasi atitudine la nivelul institutiilor publice, ca si la
nivelul zonei private. Am constatat ca exista o dorinta mare de a continua lupta impotriva
coruptiei, poate chiar de o maniera mai buna. Romania are un potential foarte bun si
asteptam cu nerabdare sa vedem cum vor fi strategiile urmatoare si care va fi impactul
acestora asupra vietii cetatenilor Romaniei. Multumesc foarte mult.
(Prin Monitoring Media)
Sursa: Ministerul Justitiei
Articole din aceeasi categorie:
- Conferinta organizata de Ministerul Justitiei pe marginea concluziilor auditului ultimelor doua strategii anticoruptie
- Sunt neconstitutionale a dispozitiile art. I pct. 1 si art. II din O.U.G. nr. 62/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului
- Sunt neconstitutionale prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) teza intai din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare. A doua decizie