Unificarea practicii judiciare constituie un deziderat generat de necesitatea asigurării securităţii juridice prin evitarea pronunţării unor hotărâri divergente privind probleme identice. Ca urmare, ar fi deosebit de utilă o schimbare de viziune asupra folosirii mecanismelor de unificare a practicii judiciare, în special în scopul prevenirii practicii neunitare.