Industria de divertisment si media din Romania va inregistra un ritm mediu de crestere de 8,8% pana in 2015, potrivit unui studiu PwC

Dupa doi ani de crestere lenta, sub rata inflatiei, industria de divertisment si media s-a stabilizat, da semne de revenire si va inregistra o rata anuala medie de crestere de 8,8% intre 2011 si 2015, potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015. Valoarea totala a pietei de media din Romania va creste de la 2,5 miliarde de dolari americani in 2010 la 3,8 miliarde in 2015.

 Cea mai mare parte a acestei cresteri va veni din segmentul accesuluila Internet, care va inregistra un ritm mediu anual de crestere de 12,9% in perioada mentionata, in vreme ce cheltuielile de publicitate vor inregistra un ritm de expansiune de 8,9%. Cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lenta evolutie, atingand o rata medie de crestere de 4,7%.

 Piata de divertisment si media din Romania va fi cea de-a treia cea mai dinamica din regiune, dupa cele ale Turciei (care va inregistra o rata anuala medie de crestere de 13,2%) si Rusiei (11,7%), dar inaintea Poloniei (7,1%), Republicii Cehe (6,8%), si Ungariei (6,2%). Cu toate acestea, in cifre absolute, piata de divertisment si media din Romania va ramane printre cele mai mici din regiune, reprezentand aproximativ  o zecime din valoarea pietei din Rusia (35,7 miliarde de dolari pana in 2015).

 „Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind in crestere si devenind regula. In multe piete, industria de divertisment si media a fost profund afectata de perioada de recesiune pe masura ce consumatorii si-au accelerat migratia catre mediul online, ajutati fiind si de revolutionarea tehnologiilor”, a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta de Management, PwC Romania.

 In anul 2010, economia globala a inceput sa-si revina dupa declinul accelerat inregistrat in 2009, iar imbunatatirea climatului economic a jucat un rol important in revirimentul industriei de divertisment si media, care a crescut la nivel global cu 4,6%. Unele tari, in principal China si India, nu au fost deloc afectate de recesiunea globala si au inregistrat rate ridicate de crestere ale cheltuielilor pentru produse media si de divertisment, insa in alte tari care au fost sau sunt inca impovarate de niveluri ridicate ale datoriei publice si instabilitate politica, industria de divertisment si media se straduieste sa reia ritmuri similare de crestere.

 Raportul PwC prognozeaza ca in urmatorii 5 ani, cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media si divertismentului vor creste de la 1,4 trilioane de dolari in 2010 la 1,9 trilioane in 2015, o rata anuala medie de crestere de 5,7% generata in principal de cresterea economica generala, dar si de accelerarea trecerii de la produsele media traditionale la cele digitale. In prezent, componenta digitala reprezinta 26% din cheltuielile totale, dar, pana in 2015, PwC estimeaza ca ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creste la 33,9%.

 Publicitatea, cel mai pro-ciclic segment al industriei de divertisment si media, a inregistrat cel mai mare reviriment, crescand cu 5,8% in 2010, dupa o scadere de 11% in2009. Intotal, cheltuielile de publicitate vor inregistra o rata anuala medie de crestere de 5,5% de la 442 de miliarde de dolari in 2010 la 578 miliarde in 2015.

 Cheltuielile consumatorilor s-au imbunatatit de asemenea, crescand cu 2,2% in 2010, dupa o scadere de 0,4% in2009. Inschimb, evolutia cheltuielilor pentru accesulla Interneta ramas aproape neafectata de recesiune, crescand cu 9,2% atat in 2009, cat si in 2010, si sunt asteptate sa se majoreze de la 270 de miliarde de dolari in 2010 la 408 miliarde in 2015, o rata medie anuala de crestere de 8,6%.

 Consumatorul digital la putere 

Intreaga industrie de divertisment si media este marcata de nevoia de a capta atentia consumatorului, prin redefinirea experientei oferite continutul media, pentru a deveni multi-functionala si polivalenta, ceea ce creeaza modalitati multiple de monetizare.

 „In contextul in care consumatorul are acces la atat de multe medii care ofera continut gratuit, directorii generali din industria de divertisment si media trebuie sa-si adapteze modelele de afaceri pentru a capta tendintele mereu in schimbare ale cererii de consum. Pana la urma, pentru a crea continut de calitate in continuare si pentru a-l face disponibil pe Internet  cineva trebuie sa plateasca”, a adaugat Belciu.

 Multi consumatori se asteapta din ce in ce mai mult ca accesul la continutul media sa fie gratuit. Convingerea oamenilor sa plateasca va fi dificila si va necesita o intelegere profunda a valorilor ce ghideaza decizia consumatorilor. Comoditatea, experienta de utilizare si calitatea sunt ingredientele cheie care conteaza pentru consumatori atunci cand aleg continutul media. Alaturi de aceasta se afla participarea si statutul privilegiat. Consumatorilor le place sa joace un rol activ in crearea de continut si sunt dispusi sa plateasca pentru a beneficia de acces privilegiat la acesta. Provocarea pentru companii este de a transforma aceste cinci atribute – comoditate, experienta de utilizare, calitatea, participarea si statutul privilegiat – in relatii sustenabile si profitabile cu consumatorii, oferind avantaje care depasesc atractivitatea continutului gratuit sau piratat.

 Crearea de continut si de angajament fata de brand este doar o parte a ecuatiei. Cealalta o reprezinta mecanismele prin care oamenii vor plati pentru continut si experienta de utilizare mai buna. Sunt experimentate in prezent mai multe modele de utilizare printre care freemium, microplatile si vanzarea de continut la pachet pentru mai multe platforme de utilizare. In acelasi timp, modelele de plati prin care continutul este cumparat si stocat sunt treptat abandonate in favoarea dreptului de a consuma continut sub forma de „inchiriere” folosind streaming-ul de la sisteme de tip cloud.

 Migratia consumatorilor catre tehnologiile inteligente se accelereaza pe masura ce retelele wireless permit o viteza de descarcare mai mare, iar pietele pentru echipamentele inteligente si aplicatiile mobile se potenteaza reciproc. In afara de cresterea cererii pentru aplicatiile mobile, vanzarile tot mai mari de telefoane inteligente sunt un factor cheie de influenta pentru cheltuielile pentru media si divertisment, precum si pentru accesulla Internetde pe echipamente mobile. 

 Aceasta crestere exploziva a diverselor tipuri de echipamente mobile va continua in urmatorii cinci ani astfel incat producatorii de continut din industria de divertisment si media vor trebui sa adopte o strategie mai flexibila si sa colaboreze cu alti jucatori, fie ca acestia sunt operatori, furnizori de aplicatii, sau portaluri deschise consumatorilor. Acest lucru le va permite cel mai mare spatiu pentru a-si modela mijloacele de plata in jurul dorintelor consumatorilor, iar usurinta platii va facilita decizia de cumparare a consumatorilor.

 Advertiserul implicat

 Pe masura ce creatorii de continut recurg la inovatie pentru a spori veniturile digitale obtinute de la consumatori, in aceeasi masura advertiserii si agentiile de publicitate se adapteaza si devin din ce in ce mai sofisticati in identificarea si exploatarea noilor oportunitati de brand oferite de serviciile si platformele digitale. Advertiserii vor mai multa informatie si posibilitatea de a verifica mai precis rezultatele cheltuielilor lor de publicitate. Acestia interactioneaza cu consumatorii lor intr-un mod mai amplu decat oricand altcandva.   

 Agentiile de publicitate raspund de asemenea acestor nevoi furnizand clientilor lor noi idei pentru a comunica cu consumatorii folosind platforme digitale care sporesc eficienta cheltuielilor de publicitate. De asemenea, agentiile exploreaza noi modele de monetizare a acestor campanii digitale, unele dintre acestea implicand impartirea riscurilor si beneficiilor acestor campanii cu proprietarii brandurilor.

 Aceste noi abordari au dus la o redresare neasteptat de puternica a segmentului publicitatii, in frunte cu publicitatea online si cea TV, ceea ce a facut din nou atractive modelele de business bazate pe finantarea provenita din publicitate, care sunt de cele mai multe ori combinate cu veniturile obtinute din abonamente.

 Ascensiunea „Intreprinderii Digitale Colaborative” si calea spre avantajul competitiv

 Orientarea catre mediul digital va deschide multe alte oportunitati majore pentru noi tipuri de servicii, modele de afaceri, sinergii de cooperare si relatii cu consumatorii pentru organizatiile de diverse dimensiuni din intreg sectorul media si divertismentului. Progresele in aceste domenii se realizeaza zi de zi pe masura ce tehnologiile, metodele de furnizare si preturile se imbunatatesc.  

 Acest lucru conduce la un nou model de operare creat in mod particular pentru ecosistemul digital – „Intreprinderea Digitala Colaborativa” (IDC) – un model de afacere care este axata pe inovatia tehnologica si puternic interconectata cu reteaua sa de clienti, angajati si furnizori. 

„Exista oportunitati semnificative pentru acele IDC-uri care sunt flexibile, isi asuma riscuri si imbratiseaza provocarile si schimbarile care se petrec in acest nou ecosistem digital. Iar acele companii care au colaborarea digitala inscrisa in propriul ADN vor fi cele care vor deveni liderii industriei media si divertismentului in 2015 si pe viitor”, a concluzionat Belciu. 

PwC este de parere ca pentru a avea succes, o IDC ar trebui sa imbratiseze trei tendinte generale ale acestui sector care reprezinta caile de succes catre mediul digital viitor: 

  • Tehnologiile digitale: Trecerea rapida si tot mai accelerata catre mediul digital, incluzand continutul, procesele de afaceri si inovatia in materie de produse. Social media, mobilitatea si multiplicarea exploziva a aplicatiilor au avut deja un impact profund si vor continua sa creasca;
  • Cererea: Consumatorii sunt la putere in prezent, conectati, capabili sa influenteze mari comunitati de oameni si gata sa joace un rol in crestere colaborand pentru dezvoltarea unor noi produse si servicii ale industriei media si divertismentului;
  • Proliferarea datelor: Raspandirea continutului digital, accesul la internet si social media inseamna ca firmele au posibilitatea de a cauta si a analiza date cat mai detaliate, informatii contextuale care n-au fost anterior disponibile. Informatia este esentiala la intersectia dintre consumatori, experienta continutului media si brand, precum si pentru facilitarea inovatiei.

 Anul2011 aaratat deja ca firmele isi schimba orientarea dinspre interior catre exterior pe masura ce accepta nevoia de colaborare cu parteneri multipli de-a lungul intregului lant valoric. O astfel de colaborare este intalnita in aproape toate relatiile din aceasta industrie: cu consumatorii prin utilizarea retelelor sociale, cu advertiserii prin trecerea la noi modele, platforme si experiente de continut conturate pentru fiecare mediu in parte. Directorii generali inteleg aceasta colaborare ca fiind critica pentru interactiunea cu consumatorii, precum si pentru inovatie, iar aceasta tendinta va deveni din ce in ce mai puternica in urmatorii cinci ani. 

 In principalele piete digitale, detinatorii de retele, proprietarii de continut, producatorii de echipamente, sisteme de operare si dezvoltatorii de aplicatii vor continua sa colaboreze in diverse formule pentru a concepe experiente de continut media care sa-i captiveze pe consumatori, tinand cont si de raspunsul acestora. ICD-urile vor creste ca amploare si vor duce aceasta colaborare la un nou nivel conturand un ecosistem digital interconectat.

 Date cheie:  

  • Regiunea Americii Latine va fi piata cu cea mai rapida crestere in ceea ce priveste cheltuielile pentru industria media si divertismentului in urmatorii cinci ani, crescand cu o rata medie anuala de 10,5% si ajungand de la 66 miliarde de dolari in 2010 la 109 miliarde in 2015. Zona Asia-Pacific va fi a doua cea mai dinamica regiune, crescand in medie cu 6,5% pe an, de la 395 miliarde de dolari in 2010 la 541 de miliarde in 2015. Europa, Orientul Mijlociu si Africa va inregistra o crestere medie anuala de 5,2% si va deveni cea mai mare piata de media si divertisment din lume, ajungand la orizontul anului 2015 la 614 miliarde de dolari americani, fata de 477 de miliarde in2010. Infine, cea mai lenta crestere va fi cea inregistrata de regiunea Americii de Nord, de la 481 de miliarde in 2010 la 607 miliarde in 2015. 
  • Douasprezece tari aveau  cheltuieli de peste 25 de miliarde dolari pentru divertisment si media in 2010. Dintre acestea, China si Brazilia vor fi pietele cele mai dinamice in urmatorii 5 ani, cu o rata medie anuala de crestere de 11,6% si respectiv 11,4%.  
  • Publicitatea pe Internet va fi cel mai dinamic segment al pietei de publicitate in urmatorii cinci ani, depasind ziarele in 2012 si devenind al doilea mediu in functie de veniturile din publicitate dupa televiziune. Publicitatea TV va continua sa beneficieze de audientele numeroase, iar evenimentele majore, precum Olimpiada dela Londradin 2012, vor stimula cresteri la rate cu doua cifre ale acestui segment. Segmentul publicatiilor de specialitate  a inregistrat o scadere dramatica de 20,4% in 2009, insa pana in 2015, ne asteptam ca acesta sa fie printre cele mai dinamice sectoare. 
  • In 2010, publicitatea in mediul digital a insemnat 15,9% din cheltuielile globale de publicitate si se estimeaza ca va ajunge la o pondere de 22,5% pana in2015. Inschimb, publicitatea in mediile traditionale a reprezentat 84,1% din cheltuielile totale de publicitate in 2010 si se estimeaza ca va scadea la 77,5 % in 2015. 
  • Per total, cheltuielile in mediul online au crescut cu 12,9% in 2010, comparativ cu o crestere de doar 2% pentru mediile traditionale. Aceasta tendinta va continua si estimam ca ponderea cheltuielilor in mediul digital va ajunge la 33,9% in 2015. Cheltuielile in mediul online vor creste cu o rata medie anuala de 11,5% in urmatorii 5 ani, comparativ cu o rata de 3,3% pentru cheltuielile non-digitale. Desi reprezinta doar un sfert din piata, segmentul digital va genera 59% din cresterea cheltuielilor pentru industria media si divertismentului in urmatorii 5 ani.   
  • Accesulla Internetde tip broadband este un factor cheie pentru cheltuielile in mediul digital din moment ce conectivitatea broadband faciliteaza tranzactiile digitale. America Latina si zona Asia-Pacific sunt regiunile cu cea mai mica rata de penetrare a Internetului de tip broadband si, prin urmare, cele care au cel mai mare potential de crestere. In urmatorii 5 ani PwC estimeaza ca numarul gospodariilor cu acces la internet de tip broadband sa se dubleze in America Latina, iar in Asia-Pacific sa creasca cu 75%.    
  • Accesul mobil la Interneteste de asemenea un factor important de crestere pentru cheltuielile de divertisment si media in toate regiunile care vor inregistra o dezvoltare semnificativa pana in 2015. Numarul abonatilorla Internetulmobil se va dubla in Europa, Orientul Mijlociu si Africa, precum si in zona Asia-Pacific, se va tripla in America de Nord si se va majora cu mai mult de 400% in America Latina in urmatorii 5 ani. 
  • In vreme ce cheltuielile pentru muzica in formate traditionale vor continua sa scada, vanzarile in format digital vor creste si se prognozeaza ca vor depasi pe cele in formate traditionale pana in 2014. Cu toate acestea, per total, vanzarile de muzica vor scadea cu o rata anuala medie de 1,1% de la 23 de miliarde de dolari in 2010 la 22 de miliarde in 2015. 
  • Industria filmului este potentata de tehnologia 3D, Blu-ray si piata de produse electronice in crestere. Proliferarea tabletelor, extinderea penetrarii Internetului de tip broadband si cresterea vitezei acestuia, vor conduce la majorarea cheltuielilor pe acest segment cu o rata anuala medie de 5,9% pana la 115 miliarde de dolari in 2015, fata de 86 de miliarde in 2010. Zona Asia-Pacific si America Latina vor fi cele mai dinamice piete din acest punct de vedere. 
  • Piata jocurilor video se estimeaza ca va creste pana la 82 de miliarde de dolari in 2015, fata de 56 de miliarde de dolari in 2010, o rata anuala medie de crestere de 8,2%. Regiunea Asia-Pacific va fi cea mai dinamica piata in urmatorii cinci ani pe acest segment, inregistrand o crestere anuala medie de 11,8%, alimentata in principal de cresterea din jocuri online. 

 Despre raportul Global Entertaiment and Media Outlook

 Raportul PwC Global Entertaiment and Media Outlook 2011-2015, este cea la cea de-a 12 editie anuala, si contine analize detaliate si prognoze pentru 13 segmente majore si patru regiuni ale globului: America de Nord (Statele Unite si Canada), EMEA (Europa, Orientul Mijlociu si Africa), Asia-Pacific si America Latina. Pentru a accesa online raportul Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, va rugam accesati pagina de internet:  http://www.pwc.com/outlook.  Pentru a comanda exemplare complete ale raportului, va rugam sa o contactati pe Fiona Scholes, fiona.scholes@uk.pwc.com.

 Cheltuielile Digitale

 Cheltuielile digitale incluse in Outlook constau in platile pentru accesulla Internetulbroadband si mobil, publicitatea pe Internet si cea mobila, video-on-demand, abonamentelela TVonline, muzica in format digital, jocurile video electronice, jocurile online si cele wireless, cheltuielile pentru ziare, carti si reviste in format electronic, precum si pentru abonamentele la radio prin satelit.

 Despre PwC:

 PwC (www.pwc.com/ro) ofera servicii de audit financiar, consultanta fiscala si consultanta pentru afaceri, specializate pe diferite sectoare pentru a contribui la crearea unui mediu de afaceri favorabil si a genera un plus de valoare pentru clientii sai si pentru toti factorii implicati. Cei peste 161,000 de angajati ai firmei din 154 de tari isi valorifica gandirea, experienta si expertiza pentru a oferi perspective noi si solutii practice pietei.

 „PwC” semnifica reteaua de firme membre ale PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL). Fiecare dintre acestea este persoana juridica cu statut independent si nu actioneaza ca agent al PwCIL sau a oricarei alte firme membre. PwCIL nu furnizeaza niciun fel de servicii clientilor. PwCIL nu este reponsabila pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre si nici nu-si poate exercita controlul sau judecata profesionala pentru a le obliga in niciun fel. Nicio firma membra nu este responsabila sau raspunzatoare pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre, nici nu poate sa-si exercite controlul asupra altei firme, sau sa oblige alta firma sau PwCIL in vreun fel.

 

Articole din aceeasi categorie:

  1. Investitiile private si Parteneriatele Public-Privat sunt singurele solutii viabile pentru optimizarea sistemului centralizat de termoficare din Romania, potrivit unui raport al PwC
  2. Deloitte: Previziuni privind tendinţele din industria media în 2010
  3. Previziunile Deloitte privind industria energiei in 2011: Accentul cade pe sustenabilitate intr-un mediu plin de provocari

Investitiile private si Parteneriatele Public-Privat sunt singurele solutii viabile pentru optimizarea sistemului centralizat de termoficare din Romania, potrivit unui raport al PwC

Sistemul de furnizare centralizata a energiei termice din Romania necesita investitii de 5 miliarde de EUR in urmatorii 10 ani pentru a-si imbunatati eficienta, a-si reduce pierderile si a se conforma cu standardele Uniunii Europene de mediu, potrivit raportului PwC „Provocari si oportunitati pentru sistemul de furnizare centralizata a energiei termice din Romania”.

Singura optiune viabila pentru a intreprinde asemenea investitii in intervalul de timp amintit este prin intermediul unei implicari mai puternice a sectorului privat in acest domeniu si prin Parteneriate Public-Privat, in conditiile in care, in actualul sistem controlat in principal de autoritatile locale, valoarea investitiilor anuale intreprinse se ridica la doar 30 de milioane de EUR, suma total insuficienta.

 Se estimeaza ca aproape 30% din energia termica produsa in Romania se pierde inainte de a ajunge la consumatori, pierderi de trei ori mai mari decat cele inregistrate in alte state europene. Drept consecinta a ineficientei sistemului, costul giga-caloriei in Romania este cu 20% mai mare decat in alte state membre ale Uniunii Europene.

 „Sistemul centralizat de termoficare din Romania este foarte ineficient si se bazeaza in mare masura pe subventiile de stat pentru a asigura energie termica la costuri suportabile pentru populatie” a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Management, PwC Romania, unul dintre autorii raportului.

 Valoarea medie a subventiilor acordate la nivel national se ridica la 40% din pretul aprobat de distributie pentru operatori per Gcal., ceea ce costa bugetul public pana la 500 de milioane de EUR anual. In ciuda nivelului ridicat al subventiei, cei mai multi operatori din domeniu raporteaza pierderi si au un grad ridicat de indatorare, ceea ce impiedica finantarea investitiilor necesare in reabilitarea si optimizarea sistemului. 

 “Incepand cu iarna viitoare, potrivit memorandumurilor cu Uniunea Europeana si Fondul Monetar International, criteriile de acordare a subventiilor pentru populatie se vor schimba. Acest lucru ar putea genera probleme sociale importante, tinand cont de faptul ca noi estimam ca, in absenta unor modalitati alternative de a distribui ajutoarele de caldura catre categoriile vulnerabile de populatie, costurile cu agentul termic ar putea depasi nivelul acceptat de suportabilitate de 10% din veniturile medii pe gospodarie, ajungand la 12% la nivel national, sau chiar 14-15% in unele regiuni” a adaugat Bogdan Belciu.

 Cu toate acestea, raportul PwC arata ca printr-o implicare mai puternica a sectorului privat in acest domeniu si un nivel mai ridicat al investitiilor, sistemul de incalzire centralizata ar putea deveni viabil din punct de vedere economic, furnizand agentul termic la costuri cu 20% pana la 40% mai mici decat in sistemul individual de incalzire, cu un nivel semnificativ mai redus de emisii de gaze cu efect de sera.

 In ultimii 15 ani, numarul oraselor si comunelor conectate la sistemul centralizat de termoficare a scazut de la peste 300 de municipalitati in 1996, la doar 100 in 2010, dintre care 83 sunt orase si 17 sate. Per total, doar 18,37% din populatia Romaniei are acces la energia termica furnizata in sistem centralizat.

 Capitala consuma 37% din energia termica distribuita la nivel national, in vreme ce regiunea Centru (judetele Alba, Sibiu, Mures, Brasov, Harghita si Covasna) are cea mai redusa rata de penetrare pentru sistemul de incalzire centralizata.

 „Sistemul de furnizare centralizata a energiei termice din Romania are un potential urias de eficientizare si optimizare. De la alegerea celor mai eficienti combustibili din punct de vedere al costurilor, la imbunatatirea proceselor, adoptarea modelului de cogenerare si reabilitarea retelelor de distributie, exista multiple modalitati de reformare a sistemului si de transformare a acestuia intr-un model de succes care sa asigure energie termica la costuri accesibile, respectand cerintele europene in materie de mediu. Pentru ca acest lucru sa se intample insa, autoritatile publice  trebuie sa-si schimbe  radical abordarea in ceea ce priveste sistemul de termoficare, cat mai curand posibil”, a concluzionat Bogdan Belciu. 

 Despre PwC:

 PwC (http://www.pwc.com//ro) ofera servicii de audit financiar, consultanta fiscala si consultanta pentru afaceri, specializate pe diferite sectoare pentru a contribui la crearea unui mediu de afaceri favorabil si a genera un plus de valoare pentru clientii sai si pentru toti factorii implicati. Cei peste 161,000 de angajati ai firmei din 154 de tari isi valorifica gandirea, experienta si expertiza pentru a oferi perspective noi si solutii practice pietei.

 „PwC” semnifica reteaua de firme membre ale PricewaterhouseCoopers International Limited (PwCIL). Fiecare dintre acestea este persoana juridica cu statut independent si nu actioneaza ca agent al PwCIL sau a oricarei alte firme membre. PwCIL nu furnizeaza niciun fel de servicii clientilor. PwCIL nu este reponsabila pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre si nici nu-si poate exercita controlul sau judecata profesionala pentru a le obliga in niciun fel. Nicio firma membra nu este responsabila sau raspunzatoare pentru actele sau omisiunile niciunei alte firme membre, nici nu poate sa-si exercite controlul asupra altei firme, sau sa oblige alta firma sau PwCIL in vreun fel.

Articole din aceeasi categorie:

  1. Colaborarea jucatorilor din industrie este vitala pentru succesul vehiculelor electrice, potrivit unui sondaj PwC
  2. Agenda digitala: potrivit unui sondaj, copiii încep sa utilizeze retelele sociale de la varste tot mai fragede si multi dintre ei ignora riscurile fundamentale legate de protectia vietii private
  3. Comisia Europeana a facut public Raportul pe justitie privind Romania