Presedintele Consiliului Judetean Arges condamnat definitiv de ICCJ pentru conflict de interese

Aflat la al treilea mandat consecutiv, presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu, a fost declarat in conflict de interese de judecatorii ICCJ, decizia din 11 februarie fiind una definitiva.

Presedintele Consiliului Judetean Arges condamnat definitiv de ICCJ pentru conflict de interese

Aflat la al treilea mandat consecutiv, presedintele CJ Arges, Constantin Nicolescu, a fost declarat in conflict de interese de judecatorii ICCJ, decizia din 11 februarie fiind una definitiva.

Constantin Nicolescu, presedintele CJ Arges, trimis in

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti au dispus trimiterea in judecată a inculpatilor:
NICOLESCU CONSTANTIN, presedinte al Consiliului Judetean Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:
– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata,
– fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata,
– luare de mita, in forma continuata,
– instigare la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;

PENESCU GHEORGHE CORNEL, actionar majoritar al S.C. PIC S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de dare de mita, in forma continuata;

NICUT GHEORGHE, fost primar al municipiului Curtea de Arges, ANDREI CALIN IOAN, primar al municipiului Campulung, judetul Arges, STEFAN ION, primar al comunei Budeasa, judetul Arges, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave,

DESPAN FLORIAN, director executiv al Directiei pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Regionala in cadrul Consiliului judetean Arges, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:
– folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata,
– fals intelectual in legatura directa cu infractiunea impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene anterior mentionata, savarsite in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune, in forma continuata;

POPA ION, primar al comunei Stalpeni, judetul Arges, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice in scopul obtinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial;

GRIGORE DOBRE, asociat si administrator la SC ZEUS S.A. Pitesti, in sarcina caruia s-a retinut complicitate la infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave.

NICOLAE ION, reprezentant al S.C. ZEUS S.A. Pitesti, DUMITRACHE GHEORGHE si MIRCEA TUDOR, diriginti de santier, in sarcina carora s-a retinut infractiunea de fals intelectual in legatura directa cu infractiunea de folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, cu consecinte deosebit de grave si in forma continuata, savarsita in scopul de a ascunde comiterea sau in realizarea scopului urmarit printr-o asemenea infractiune.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cadrul unui proiect finantat din fonduri PHARE, Consiliul Judetean Arges a accesat un program de finantare nerambursabila in suma de 900.000 euro, avand ca obiectiv efectuarea de lucrari de reabilitare sau reconstructie a patru unitati scolare de pe raza judetului Arges, respectiv din municipiile Campulung, Curtea de Arges si comuna Budeasa, motivul invocat fiind acela ca ar fi fost afectate de inundatiile din perioada aprilie – august 2005.
Cererea de finantare a fost insotita de o declaratie de parteneriat semnata la data de 5 iunie 2006 de catre inculpatii: Nicolescu Constantin, presedintele Consiliului judetean Arges, in calitate de persoana responsabila din cadrul institutiei solicitante, precum si de catre Calin Ioan Andrei, primar al municipiului Campulung, Nicut Gheorghe, primar al municipiului Curtea de Arges si Ion Stefan, primar al comunei Budeasa, judetul Arges. Cererea de finantare a fost elaborata de inculpatul Despan Florian in calitate de director executiv al Directiei pentru Integrare Europeana si Dezvoltare Regionala in cadrul Consiliului judetean Arges si totodata manager – coordonator de proiect.
Fondurile au fost solicitate in conditiile in care niciuna dintre aceste unitati scolare nu a fost afectata de inundatiile din perioada invocata. In cererea de finantare a fost mentionat un document intitulat „Raportul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta Arges”, document care, in fapt, nu exista, situatie despre care avea cunostinta inculpatul Nicolescu Constantin in virtutea functiei sale de vicepresedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta
In pofida aspectelor nereale consemnate in cererea de finantare depusa in data de 8 iunie 2006, a fost incheiat respectivul contract de grant astfel ca beneficiarul, Consiliul Judetean Arges, a primit pe nedrept suma totala de 880.249,95 euro cu titlu de finantare externa nerambursabila de tip PHARE.
Contractele au fost derulate in perioada 2006-2008, toate lucrarile de reabilitare fiind realizate de o singura firma, SC ZEUS S.A., care a incasat integral sumele aferente atat pentru lucrari executate cat si pentru lucrari neexecutate, iar acea firma se afla in relatii contractuale si in raporturi juridice cu familia inculpatului.
Pe perioada executarii proiectului, inculpatul Nicolescu Constantin a semnat cererea de plata finala si anexa la aceasta cerere intocmita pe baza unor documente cu continut nereal (procese verbale de receptie, rapoarte tehnice financiare) prin care s-a atestat in mod eronat efectuarea unor lucrari care in fapt nu au fost realizate. Cererea de plata finala si anexa a fost redactata si semnata de inculpatul Despan Florian. In consecinta, Consiliul Judetean Arges a incasat pe nedrept suma de 260.800 de euro reprezentand ultima transa din contractul de finantare nerambursabila. Procesele verbale de receptie au fost puse la dispozitie de inculpatul Grigore Dobre, asociat si administrator al SC ZEUS S.A. Pitesti (firma care realizase lucrarile) si au fost intocmite de inculpatii Nicolae Ion, reprezentant cu executia al firmei SC ZEUS S.A. Pitesti si Dumitrache Gheorghe si Mircea Tudor, ambii fiind membri in Comisia de receptie si diriginti de santier.
De altfel, pentru cel mai important obiectiv, lucrarile nu au fost finalizate nici in prezent, desi intreaga finantare a fost incasata.

In perioada 2006 – 2008, inculpatul Nicolescu Constantin, in calitate de presedinte al Consiliului judetean Arges, a pretins si a primit de la inculpatul Penescu Gheorghe Cornel, asociat si actionar majoritar la S.C. PIC S.A., sume de bani sau bunuri in valoare totala de 66.588,15 lei pentru ca institutia Consiliul judetean Arges sa achizitioneze de la S.C. PIC S.A. produse alimentare si nealimentare, in unele cazuri cu nerespectarea procedurilor legale de achizitie publica. Suma remisa cu titlu de mita reprezinta aproximativ 10% din valoarea totala a acestor contracte.
De asemenea, in luna iunie 2009, inculpatul Nicolescu Constantin l-a determinat pe inculpatul Popa Ion, primar al comunei Stalpeni, judetul Arges, sa nu aplice amenda contraventionala in cuantum de 10.000 lei unei persoane care ridicase pe domeniul public o constructie fara a avea toate avizele necesare.
In vederea recuperarii prejudiciului creat, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra bunurilor imobile apartinand inculpatilor: Nicolescu Constantin, Grigore Dobre si Popa Ion.

La data de 26 ianuarie 2011, procurorii anticoruptie au dispus retinerea inculpatului Nicolescu Constantin pe un termen de 24 de ore. La data de 27 ianuarie 2011, Tribunalul Arges a admis propunerea procurorilor si a dispus arestarea preventiva a aceluiasi inculpat pe un termen de 29 de zile. In data de 2 februarie 2011, Curtea de Apel Pitesti a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a obligarii de a nu parasi tara.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Arges.

Precizam ca aceasta etapa a procesului penal reprezinta, conform Codului de procedura penala, finalizarea anchetei penale si trimiterea rechizitoriului la instanta, spre judecare, situatie care nu poate in niciun fel sa infranga principiul prezumtiei de nevinovatie.

 Sursa: DNA

Articole din aceeasi categorie:

  1. CSM apreciaza ca s-a adus o grava incalcare principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat generata de mediatizarea deformata a cauzei referitoare la dl. Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges
  2. Ofiter de politie judiciara trimis in judecata
  3. Prim-procuror trimis in judecata

Presedintele Consiliului Judetean Arges a fost trimis in judecata de procurorii DNA

Procurorii din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Pitesti au dispus trimiterea in judecata a presedintelui Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene.

CSM apreciaza ca s-a adus o grava incalcare principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat generata de mediatizarea deformata a cauzei referitoare la dl. Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges

Avand in vedere larga mediatizare in publicatiile si posturile TV centrale si locale in ceea ce priveste instrumentarea si solutionarea cauzei referitoare la domnul Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges – cauza aflata pe rolul Tribunalului Arges si al Curtii de Apel Pitesti –, Consiliul Superior al Magistraturii da publicitatii concluziile verificarilor efectuate de catre Inspectia Judiciara de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

In data de 31 ianuarie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu in legatura cu apararea independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor implicati in instrumentarea si solutionarea cauzei privind pe Constantin Nicolescu, presedinte al Consiliului Judetean Arges. Sesizarea din oficiu a avut la baza derularea evenimentelor si a dezbaterilor publice privind cauza aflata pe rolul Tribunalului Arges, respectiv Curtii de Apel Pitesti.

La data de 1 februarie 2011, Ministerul Justitiei a propus si solicitat Consiliului Superior al Magistraturii  sa se sesizeze din oficiu, in temeiul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art. 75 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, pentru apararea reputatiei si independentei doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa de la Tribunalul Arges, fata de declaratiile publice si atacurile verbale formulate impotriva magistratului de catre mai multe persoane publice. Aceasta solicitare s-a inscris in demersul deja initiat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 ianuarie 2011.

            Pe de alta parte, la data de 31 ianuarie 2011 a fost inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania de efectuare a cercetarii prealabile si exercitarii actiunii disciplinare fata de procurorul de caz, intrucat masura procesuala a retinerii dispusa de acesta este una excesiva si nejustificata, prin raportare la cazurile prevazute de art. 148 Cod de procedura penala. O solicitare similara a Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania a fost remisa Consiliului Superior al Magistraturii spre competenta solutionare de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor Coruptiei si pentru Petitii din cadrul Parlamentului Romaniei – Camera Deputatilor. 

            Rezultatele verificarilor Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele ce au facut obiectul dezbaterilor publice referitoare la activitatea judecatorilor si procurorilor au relevat urmatoarele: in ceea ce priveste activitatea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti, in raport cu afirmatiile publice facute cu privire la faptul ca acestia au formulat propunerea de arestare preventiva in ziua in care a fost luata masura retinerii, respectiv dupa orele 1700, tocmai in ideea ca aceasta sa fie judecata de doamna judecator Neacsa Mihaela, s-a evidentiat faptul ca propunerea de arestare preventiva a fost formulata de procurori la data de 27 ianuarie 2011 si nu la data de 26 ianuarie 2011, cand a fost luata masura retinerii fata de inculpatul Nicolescu Constantin. De asemenea, legat de implicarea politicului in actul de justitie si de crearea unui „circ mediatic” de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, s-au facut referiri la punerea catuselor inculpatului Nicolescu Constantin. In legatura cu acest aspect, trebuie mentionat faptul ca Hotararea Guvernului nr. 1897/2006 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in art. 101 reglementeaza  escortarea si insotirea persoanelor private de libertate. Potrivit acestor dispozitii legale, Deplasarea in exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum si transferarea la un alt loc de detinere se realizeaza in mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, in cazuri justificate, prin decizie a directorului unitatii”. Competenta de a escorta si insoti persoanele privative de libertate revine lucratorilor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Pe cale de consecinta, raspunderea pentru o eventuala nerespectare a dispozitiilor legale mentionate anterior nu revine procurorilor.

            La data de 27 ianuarie 2011, propunerea de luare a masurii arestarii preventive a fost inregistrata la Tribunalul Arges la ora 1010, iar repartizarea si stabilirea completului de judecata investit cu solutionarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispozitiilor regulamentare, compunerea nominala a completului de judecata fiind in deplina concordanta cu planificarea serviciului de permanenta al judecatorilor, intocmita pentru ziua de 27  ianuarie 2010.

         Referitor la afirmatiile privind solutionarea cauzelor avand ca obiect propunerile de arestare preventiva formulate de Directia Nationala Anticoruptie, de catre acelasi judecator, respectiv doamna judecator Mihaela Ioana Neacsa, din evidentele instantei a rezultat ca, in cursul anului 2010, institutia mentionata a sesizat Tribunalul Arges cu 7 propuneri de luare sau prelungire a acestei masuri preventive. Totodata, verificarile au relevat faptul ca, in toate aceste cauze, solutionarea propunerilor a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor regulamentare de catre judecatorii planificati sa asigure serviciul de permanenta din ziua inregistrarii sesizarii, inclusiv in cazul a doua dosare solutionate de catre judecatorul Mihaela Ioana Neacsa. Alte trei cauze au fost solutionate de catre judecatorul Ioan Fundatureanu, unul de catre judecatorul Valerica Vartopeanu si altul de catre judecatorul Irina Mihaela Lazar. Pe cale de consecinta, se constata ca nu se confirma supozitiile privind „predilectia” manifestata de Directia Nationala Anticoruptie de a sesiza instanta cu propunerile de arestare preventiva, doar in situatiile in care serviciul de permanenta este asigurat de catre un anumit judecator. Este de subliniat si faptul ca, pentru a elimina orice suspiciune de acest gen, din luna octombrie 2010, instanta comunica parchetului si directiilor specializate doar lista cu grefierii de sedinta planificati  pentru serviciul de permanenta (adresa nr. 473/29.09.2010). De asemenea, datele privind cariera profesionala a doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa – facute publice prin comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din 28.01.2011 – infirma speculatiile referitoare la evolutia profesionala a judecatorului mentionat.

            Referitor la comentariile critice ale continutului hotararii instantei de fond, mentionam ca, potrivit limitelor de competenta stabilite  prin art. 42 si 43 din Hotararea nr. 326/2005 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, verificarile administrative ale activitatii judecatorilor, realizate de Inspectia judiciara, nu pot viza analiza legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti pronuntate de instante, intrucat, in acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independenta a magistratilor si supunerii acestora numai legii – consacrate prin art. 2 alin. (3) si (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata  –  precum si principiului autoritatii lucrului judecat. De asemenea, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa respecte dispozitiile art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, potrivit carora hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale. Pe cale de consecinta, analiza argumentelor de fapt si de drept, precum si interpretarea dispozitiilor legale incidente in cauza, retinute prin considerentele incheierii  nr. 6/CC/27.01.2011, pronuntata de Tribunalul Arges, in dosarul nr. 534/109/2011, nu pot face obiect al analizei sau verificarilor Inspectiei Judiciare, prin cadrul normativ mentionat fiind exclusa orice posibilitate de a se interveni in activitatea nemijlocita de infaptuire a justitiei.

            Conform dispozitiilor art. 356 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala,  continutul expunerii unei hotarari judecatoresti, trebuie sa cuprinda „analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, (…) precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza”. Prin urmare, constituind aspecte de continut al unei hotarari judecatoresti, rationamentul logico-juridic si analiza conformitatii continutului hotararii la care se face referire, cu dispozitiile procedurale incidente, precum si aprecierea asupra coerentei argumentelor de fapt si de drept expuse in continutul unei hotarari judecatoresti, constituie aspecte susceptibil a fi analizate in cadrul activitatii reglementate prin dispozitiile Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea nr. 676/2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

            In sesizarile adresate Consiliului Superior al Magistraturii si Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii  din cadrul Parlamentului Romaniei – Camera Deputatilor,  Uniunea Consiliilor Judetene din Romania a solicitat efectuarea cercetarii prealabile si exercitarea actiunii disciplinare fata de procurorul de caz, intrucat masura procesuala a retinerii dispusa de acesta a fost una excesiva si nejustificata prin raportare la cazurile prevazute de art. 148 Cod de procedura penala.  In legatura cu acest aspect, verificarile au constatat urmatoarele: in vederea desfasurarii normale a procesului penal si a realizarii scopului sau, se poate ivi necesitatea folosirii unor mijloace de constrangere impotriva invinuitului sau inculpatului. Constrangerea poate consta in privarea de libertate a acestor persoane, in restrangerea libertatii lor sau in restrangerea altor drepturi si libertati consacrate prin Constitutie sau prin legile in vigoare. Desi libertatea individuala, libera circulatie, dreptul la informatie, protectia proprietatii private si garantarea ei, sunt drepturi si libertati fundamentale consacrate prin acte internationale si prin Constitutia Romaniei, totusi se admite, prin art. 53 din legea fundamentala, in vederea apararii sigurantei nationale, a ordinii publice, a desfasurarii instructiei penale, restrangerea exercitiului acestora, in conditiile in care exista proportionalitate cu situatia care a creat-o si nu se aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. Masurile procesuale penale sunt mijloacele prevazute de lege de privare sau restrangere a unor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor, prin care organele de urmarire penala si instantele de judecata asigura desfasurarea normala a procesului penal, executarea sanctiunilor aplicate si repararea pagubei produse prin infractiune, ori previn savarsirea de fapte antisociale. Constituind o privare sau restrangere de drepturi garantate de Constitutie, masurile procesuale penale au un caracter de exceptie, legea reglementand conditiile in care pot fi luate. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are facultatea de a lua sau nu masura procesuala, iar in cazul in care a luat-o, trebuie sa motiveze prin indicarea cazurilor si conditiilor care justifica luarea masurii. Masura retinerii este una dintre masurile preventive privative de libertate, conditiile care trebuie indeplinite pentru luarea unei astfel de masuri fiind reglementate in art. 143 Cod de procedura penala. Pentru a inlatura eventualele erori sau abuzuri in luarea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive, Codul de procedura penala a instituit mijloacele procesuale de exercitare a unui control asupra legalitatii masurilor preventive si justificarii lor. In cursul urmaririi penale, impotriva ordonantei de retinere, se poate face plangere conform dispozitiilor art. 1401 Cod de procedura penala. Pe cale de consecinta, Inspectia Judiciara, conform competentelor stabilite de art. 44 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea nr. 326/24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate face verificari cu privire la legalitatea masurii retinerii luata de procuror, fata de inculpatul Nicolescu Constantin. Orice apreciere facuta de Inspectia Judiciara cu privire la legalitatea si temeinicia actelor si masurilor procesuale dispuse de procuror, in cursul urmaririi penale, reprezinta o incalcare a principiului independentei acestuia, statuat prin dispozitiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dar si a dispozitiilor care guverneaza desfasurarea procesului penal, inscrise in Codul de procedura penala.

          Referitor la solicitarea Ministrului Justitiei de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Mihaela Ioana Neacsa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut, in temeiul concluziilor reiesite din verificari, urmatoarele aspecte: conform dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata cu completarile si modificarile ulteriore, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a judecatorilor si procurorilor. Judecatorul sau procurorul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala ii este afectata in orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupa caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii”. Din interpretarea sistematica a prevederilor legale enuntate, rezulta ca apararea reputatiei professionale a magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii  se realizeaza la solicitarea judecatorului sau procurorului a carui reputatie a fost afectata.

                Fata de solicitarea Ministrului Justitiei de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Neacsa Mihaela Ioana, Plenul Consiliului considera ca  nu pot fi aplicabile dispozitiile inscrise in art. 30 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, intrucat judecatorul nu a formulat o astfel de cerere. Plenul a apreciat, totusi, ca sunt incidente dispozitiile art. 1 si 30 din Legea nr. 317/2004, precum si art. 75 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si, ca atare, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei poate analiza cererea Ministrului Justitiei din perspectiva atingerii aduse  independentei justitiei. In acest sens este si Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 71 din 24 ianuarie 2008. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (6) din Constitutia Romaniei, „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”. De asemenea, dreptul la libera exprimare, prevazut de art. 30 din Constitutie nu poate fi exercitat cu incalcarea principiului independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispozitiile art. 124 din Constitutie si  art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

Principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva  si judecatoreasca – este consacrat in mod expres prin articolul 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei. Potrivit acestui principiu, in cadrul ansamblului sistematizat al autoritatilor statale, in contextul caruia functiile, prerogativele si competentele sunt delimitate clar prin normele constitutionale, raporturile dintre legislativ, executiv si puterea judecatoreasca sunt conditionate de respectarea principiului independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, prevazut de art. 123 din Constitutie.

            Conform prevederilor pct. 1 si 2 din Principiile de Baza ale Independentei Justitiei (adoptate la al 7 – lea Congres al Organizatiei Natiunilor Unite – 26.08-06.09.1985, Milano, si aprobate prin rezolutiile Adunarii Generale 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985): 1. „Independenta justitiei trebuie sa fie garantata de catre stat si prevazuta in Constitutie sau in legislatia nationala. Este datoria tuturor institutiilor, guvernamentale si a celorlalte, sa respecte si sa supravegheze independenta justitiei. 2. Magistratii vor decide asupra chestiunilor aduse in fata lor in mod impartial, pe baza analizei faptelor si in acord cu legea, fara nici o restrictie si fara a fi obiectul influentelor, incitarilor, presiunilor, amenintarilor sau interventiilor neobisnuite, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv.” Prin urmare, intr-un stat de drept nimeni, si cu atat mai mult un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra intregului sistem judiciar. In caz contrar, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor. Elocvente in acest sens, sunt prevederile art. 18 din Recomandarea CM/Rec (2010) 12 a Comitetului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei catre statele membre cu privire la independenta, eficienta si responsabilitatile judecatorilor (adoptata de Comitetul Ministrilor in 17 Noiembrie 2010),  prin care se statueaza ca, in cazul in care „… comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac”. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.     

            In raportul Singhvi catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987, se precizeaza ca „principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat” – (pct. 75). Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede ca „statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura” 

            In Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. 11 din capitolul „Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa” se prevede ca „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip”. Prin afirmatiile facute in cadrul diferitelor dezbateri publice, politicienii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,  care consacra libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri, in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

            Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii  autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea „Braford contra Danemarcei” a decis ca „interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora”. In cauza „Pager si Oberschlick contra Austriei” s-a statuat ca „activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut faptul ca, in raport cu continutul declaratiilor publice expuse,  se constata ca,  desi nereale si lipsite de orice suport obiectiv, alegatiile si afirmatiile deosebit de virulente, inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere in functia de judecator a doamnei Mihaela Ioana Neacsa, la presupusa lipsa a sa de independenta si de profesionalism, sunt de natura sa influenteze, in mod negativ, opinia publica cu privire la integritatea magistratului in cauza, sa-i afecteze imaginea publica si sa-l discrediteze. Plenul a apreciat, totodata ca, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare si solutionare a cauzei, precum si prin culpabilizarea, in spatiul public a judecatorilor si procurorilor, s-a produs o grava incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a scaderii prestigiului procurorilor si a afectarii independentei acestora.               

            Luand in considerare toate aceste aspecte reiesite in urma verificarilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de aparare a prestigiului justitiei si a independentei sistemului judiciar, inclusiv a doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa.

 

Judecator HORATIUS DUMBRAVA

PRESEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii

Articole din aceeasi categorie:

  1. Posta Romana apreciaza nejustificata decizia Consiliului Concurentei si o va contesta in instanta
  2. Scrisoare deschisa catre presedintele Consiliului European cu privire la calcularea deficitelor bugetare si a datoriilor publice
  3. Emil Boc a avut o intrevedere la Palatul Victoria cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aflat in vizita oficiala in Romania

CSM apreciaza ca s-a adus o grava incalcare principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat generata de mediatizarea deformata a cauzei referitoare la dl. Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges

Avand in vedere larga mediatizare in publicatiile si posturile TV centrale si locale in ceea ce priveste instrumentarea si solutionarea cauzei referitoare la domnul Constantin Nicolescu, presedintele Consiliului Judetean Arges – cauza aflata pe rolul Tribunalului Arges si al Curtii de Apel Pitesti –, Consiliul Superior al Magistraturii da publicitatii concluziile verificarilor efectuate de catre Inspectia Judiciara de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

 

In data de 31 ianuarie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii s-a sesizat din oficiu in legatura cu apararea independentei si impartialitatii judecatorilor si procurorilor implicati in instrumentarea si solutionarea cauzei privind pe Constantin Nicolescu, presedinte al Consiliului Judetean Arges. Sesizarea din oficiu a avut la baza derularea evenimentelor si a dezbaterilor publice privind cauza aflata pe rolul Tribunalului Arges, respectiv Curtii de Apel Pitesti.

La data de 1 februarie 2011, Ministerul Justitiei a propus si solicitat Consiliului Superior al Magistraturii  sa se sesizeze din oficiu, in temeiul art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii si art. 75 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, pentru apararea reputatiei si independentei doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa de la Tribunalul Arges, fata de declaratiile publice si atacurile verbale formulate impotriva magistratului de catre mai multe persoane publice. Aceasta solicitare s-a inscris in demersul deja initiat de Consiliul Superior al Magistraturii la data de 31 ianuarie 2011.

            Pe de alta parte, la data de 31 ianuarie 2011 a fost inregistrata la Consiliul Superior al Magistraturii solicitarea Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania de efectuare a cercetarii prealabile si exercitarii actiunii disciplinare fata de procurorul de caz, intrucat masura procesuala a retinerii dispusa de acesta este una excesiva si nejustificata, prin raportare la cazurile prevazute de art. 148 Cod de procedura penala. O solicitare similara a Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania a fost remisa Consiliului Superior al Magistraturii spre competenta solutionare de Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor Coruptiei si pentru Petitii din cadrul Parlamentului Romaniei – Camera Deputatilor. 

            Rezultatele verificarilor Inspectiei Judiciare de pe langa Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la aspectele ce au facut obiectul dezbaterilor publice referitoare la activitatea judecatorilor si procurorilor au relevat urmatoarele: in ceea ce priveste activitatea procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti, in raport cu afirmatiile publice facute cu privire la faptul ca acestia au formulat propunerea de arestare preventiva in ziua in care a fost luata masura retinerii, respectiv dupa orele 1700, tocmai in ideea ca aceasta sa fie judecata de doamna judecator Neacsa Mihaela, s-a evidentiat faptul ca propunerea de arestare preventiva a fost formulata de procurori la data de 27 ianuarie 2011 si nu la data de 26 ianuarie 2011, cand a fost luata masura retinerii fata de inculpatul Nicolescu Constantin. De asemenea, legat de implicarea politicului in actul de justitie si de crearea unui „circ mediatic” de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, s-au facut referiri la punerea catuselor inculpatului Nicolescu Constantin. In legatura cu acest aspect, trebuie mentionat faptul ca Hotararea Guvernului nr. 1897/2006 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in art. 101 reglementeaza  escortarea si insotirea persoanelor private de libertate. Potrivit acestor dispozitii legale, Deplasarea in exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum si transferarea la un alt loc de detinere se realizeaza in mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicandu-li-se mijloace de imobilizare, in cazuri justificate, prin decizie a directorului unitatii”. Competenta de a escorta si insoti persoanele privative de libertate revine lucratorilor din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor. Pe cale de consecinta, raspunderea pentru o eventuala nerespectare a dispozitiilor legale mentionate anterior nu revine procurorilor.

            La data de 27 ianuarie 2011, propunerea de luare a masurii arestarii preventive a fost inregistrata la Tribunalul Arges la ora 1010, iar repartizarea si stabilirea completului de judecata investit cu solutionarea cauzei au fost realizate cu respectarea dispozitiilor regulamentare, compunerea nominala a completului de judecata fiind in deplina concordanta cu planificarea serviciului de permanenta al judecatorilor, intocmita pentru ziua de 27  ianuarie 2010.

         Referitor la afirmatiile privind solutionarea cauzelor avand ca obiect propunerile de arestare preventiva formulate de Directia Nationala Anticoruptie, de catre acelasi judecator, respectiv doamna judecator Mihaela Ioana Neacsa, din evidentele instantei a rezultat ca, in cursul anului 2010, institutia mentionata a sesizat Tribunalul Arges cu 7 propuneri de luare sau prelungire a acestei masuri preventive. Totodata, verificarile au relevat faptul ca, in toate aceste cauze, solutionarea propunerilor a fost efectuata cu respectarea dispozitiilor regulamentare de catre judecatorii planificati sa asigure serviciul de permanenta din ziua inregistrarii sesizarii, inclusiv in cazul a doua dosare solutionate de catre judecatorul Mihaela Ioana Neacsa. Alte trei cauze au fost solutionate de catre judecatorul Ioan Fundatureanu, unul de catre judecatorul Valerica Vartopeanu si altul de catre judecatorul Irina Mihaela Lazar. Pe cale de consecinta, se constata ca nu se confirma supozitiile privind „predilectia” manifestata de Directia Nationala Anticoruptie de a sesiza instanta cu propunerile de arestare preventiva, doar in situatiile in care serviciul de permanenta este asigurat de catre un anumit judecator. Este de subliniat si faptul ca, pentru a elimina orice suspiciune de acest gen, din luna octombrie 2010, instanta comunica parchetului si directiilor specializate doar lista cu grefierii de sedinta planificati  pentru serviciul de permanenta (adresa nr. 473/29.09.2010). De asemenea, datele privind cariera profesionala a doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa – facute publice prin comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii din 28.01.2011 – infirma speculatiile referitoare la evolutia profesionala a judecatorului mentionat.

            Referitor la comentariile critice ale continutului hotararii instantei de fond, mentionam ca, potrivit limitelor de competenta stabilite  prin art. 42 si 43 din Hotararea nr. 326/2005 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii si art. 46 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, verificarile administrative ale activitatii judecatorilor, realizate de Inspectia judiciara, nu pot viza analiza legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti pronuntate de instante, intrucat, in acest mod, s-ar aduce atingere principiilor de independenta a magistratilor si supunerii acestora numai legii – consacrate prin art. 2 alin. (3) si (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata  –  precum si principiului autoritatii lucrului judecat. De asemenea, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii trebuie sa respecte dispozitiile art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, potrivit carora hotararile judecatoresti pot fi desfiintate sau modificate numai in caile de atac prevazute de lege si exercitate conform dispozitiilor legale. Pe cale de consecinta, analiza argumentelor de fapt si de drept, precum si interpretarea dispozitiilor legale incidente in cauza, retinute prin considerentele incheierii  nr. 6/CC/27.01.2011, pronuntata de Tribunalul Arges, in dosarul nr. 534/109/2011, nu pot face obiect al analizei sau verificarilor Inspectiei Judiciare, prin cadrul normativ mentionat fiind exclusa orice posibilitate de a se interveni in activitatea nemijlocita de infaptuire a justitiei.

            Conform dispozitiilor art. 356 alin. (1) lit. c) Cod procedura penala,  continutul expunerii unei hotarari judecatoresti, trebuie sa cuprinda „analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, (…) precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza”. Prin urmare, constituind aspecte de continut al unei hotarari judecatoresti, rationamentul logico-juridic si analiza conformitatii continutului hotararii la care se face referire, cu dispozitiile procedurale incidente, precum si aprecierea asupra coerentei argumentelor de fapt si de drept expuse in continutul unei hotarari judecatoresti, constituie aspecte susceptibil a fi analizate in cadrul activitatii reglementate prin dispozitiile Regulamentului privind evaluarea activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor, aprobat prin Hotararea nr. 676/2007 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

            In sesizarile adresate Consiliului Superior al Magistraturii si Comisiei pentru Cercetarea Abuzurilor, Coruptiei si pentru Petitii  din cadrul Parlamentului Romaniei – Camera Deputatilor,  Uniunea Consiliilor Judetene din Romania a solicitat efectuarea cercetarii prealabile si exercitarea actiunii disciplinare fata de procurorul de caz, intrucat masura procesuala a retinerii dispusa de acesta a fost una excesiva si nejustificata prin raportare la cazurile prevazute de art. 148 Cod de procedura penala.  In legatura cu acest aspect, verificarile au constatat urmatoarele: in vederea desfasurarii normale a procesului penal si a realizarii scopului sau, se poate ivi necesitatea folosirii unor mijloace de constrangere impotriva invinuitului sau inculpatului. Constrangerea poate consta in privarea de libertate a acestor persoane, in restrangerea libertatii lor sau in restrangerea altor drepturi si libertati consacrate prin Constitutie sau prin legile in vigoare. Desi libertatea individuala, libera circulatie, dreptul la informatie, protectia proprietatii private si garantarea ei, sunt drepturi si libertati fundamentale consacrate prin acte internationale si prin Constitutia Romaniei, totusi se admite, prin art. 53 din legea fundamentala, in vederea apararii sigurantei nationale, a ordinii publice, a desfasurarii instructiei penale, restrangerea exercitiului acestora, in conditiile in care exista proportionalitate cu situatia care a creat-o si nu se aduce atingere existentei dreptului sau a libertatii. Masurile procesuale penale sunt mijloacele prevazute de lege de privare sau restrangere a unor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor, prin care organele de urmarire penala si instantele de judecata asigura desfasurarea normala a procesului penal, executarea sanctiunilor aplicate si repararea pagubei produse prin infractiune, ori previn savarsirea de fapte antisociale. Constituind o privare sau restrangere de drepturi garantate de Constitutie, masurile procesuale penale au un caracter de exceptie, legea reglementand conditiile in care pot fi luate. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are facultatea de a lua sau nu masura procesuala, iar in cazul in care a luat-o, trebuie sa motiveze prin indicarea cazurilor si conditiilor care justifica luarea masurii. Masura retinerii este una dintre masurile preventive privative de libertate, conditiile care trebuie indeplinite pentru luarea unei astfel de masuri fiind reglementate in art. 143 Cod de procedura penala. Pentru a inlatura eventualele erori sau abuzuri in luarea, inlocuirea, revocarea sau incetarea de drept a masurilor preventive, Codul de procedura penala a instituit mijloacele procesuale de exercitare a unui control asupra legalitatii masurilor preventive si justificarii lor. In cursul urmaririi penale, impotriva ordonantei de retinere, se poate face plangere conform dispozitiilor art. 1401 Cod de procedura penala. Pe cale de consecinta, Inspectia Judiciara, conform competentelor stabilite de art. 44 din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea nr. 326/24 august 2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificarile si completarile ulterioare, nu poate face verificari cu privire la legalitatea masurii retinerii luata de procuror, fata de inculpatul Nicolescu Constantin. Orice apreciere facuta de Inspectia Judiciara cu privire la legalitatea si temeinicia actelor si masurilor procesuale dispuse de procuror, in cursul urmaririi penale, reprezinta o incalcare a principiului independentei acestuia, statuat prin dispozitiile art. 64 alin. 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, dar si a dispozitiilor care guverneaza desfasurarea procesului penal, inscrise in Codul de procedura penala.

          Referitor la solicitarea Ministrului Justitiei de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Mihaela Ioana Neacsa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut, in temeiul concluziilor reiesite din verificari, urmatoarele aspecte: conform dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata cu completarile si modificarile ulteriore, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligatia de a se sesiza si din oficiu pentru a apara judecatorii si procurorii impotriva oricarui act care le-ar putea afecta independenta sau impartialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputatia profesionala a judecatorilor si procurorilor. Judecatorul sau procurorul care considera ca independenta, impartialitatea sau reputatia profesionala ii este afectata in orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, dupa caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decida asupra masurilor care se impun sau poate dispune orice alta masura corespunzatoare, potrivit legii”. Din interpretarea sistematica a prevederilor legale enuntate, rezulta ca apararea reputatiei professionale a magistratilor de catre Consiliul Superior al Magistraturii  se realizeaza la solicitarea judecatorului sau procurorului a carui reputatie a fost afectata.

                Fata de solicitarea Ministrului Justitiei de aparare a reputatiei profesionale a judecatorului Neacsa Mihaela Ioana, Plenul Consiliului considera ca  nu pot fi aplicabile dispozitiile inscrise in art. 30 alin. 2 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, intrucat judecatorul nu a formulat o astfel de cerere. Plenul a apreciat, totusi, ca sunt incidente dispozitiile art. 1 si 30 din Legea nr. 317/2004, precum si art. 75 din Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, si, ca atare, Consiliul Superior al Magistraturii, in calitatea sa de garant al independentei justitiei poate analiza cererea Ministrului Justitiei din perspectiva atingerii aduse  independentei justitiei. In acest sens este si Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 71 din 24 ianuarie 2008. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) si (6) din Constitutia Romaniei, „Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile insa, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”. De asemenea, dreptul la libera exprimare, prevazut de art. 30 din Constitutie nu poate fi exercitat cu incalcarea principiului independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, astfel cum este statuat prin dispozitiile art. 124 din Constitutie si  art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata si modificata.

Principiul separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva  si judecatoreasca – este consacrat in mod expres prin articolul 1 alin. (4) din Constitutia Romaniei. Potrivit acestui principiu, in cadrul ansamblului sistematizat al autoritatilor statale, in contextul caruia functiile, prerogativele si competentele sunt delimitate clar prin normele constitutionale, raporturile dintre legislativ, executiv si puterea judecatoreasca sunt conditionate de respectarea principiului independentei judecatorilor si supunerii lor numai legii, prevazut de art. 123 din Constitutie.

            Conform prevederilor pct. 1 si 2 din Principiile de Baza ale Independentei Justitiei (adoptate la al 7 – lea Congres al Organizatiei Natiunilor Unite – 26.08-06.09.1985, Milano, si aprobate prin rezolutiile Adunarii Generale 40/32 din 29 noiembrie 1985 si 40/146 din 13 decembrie 1985): 1. „Independenta justitiei trebuie sa fie garantata de catre stat si prevazuta in Constitutie sau in legislatia nationala. Este datoria tuturor institutiilor, guvernamentale si a celorlalte, sa respecte si sa supravegheze independenta justitiei. 2. Magistratii vor decide asupra chestiunilor aduse in fata lor in mod impartial, pe baza analizei faptelor si in acord cu legea, fara nici o restrictie si fara a fi obiectul influentelor, incitarilor, presiunilor, amenintarilor sau interventiilor neobisnuite, directe sau indirecte, indiferent din partea cui ar veni sau pentru ce motiv.” Prin urmare, intr-un stat de drept nimeni, si cu atat mai mult un reprezentant al uneia din celelalte doua puteri, nu are dreptul sa extrapoleze nemultumirile referitoare la instrumentarea unei anumite cauze asupra intregului sistem judiciar. In caz contrar, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor. Elocvente in acest sens, sunt prevederile art. 18 din Recomandarea CM/Rec (2010) 12 a Comitetului Ministrilor din cadrul Consiliului Europei catre statele membre cu privire la independenta, eficienta si responsabilitatile judecatorilor (adoptata de Comitetul Ministrilor in 17 Noiembrie 2010),  prin care se statueaza ca, in cazul in care „… comenteaza deciziile judecatoresti, executivul si legislativul trebuie sa evite criticile care ar submina independenta puterii judecatoresti sau ar slabi increderea publicului in justitie. De asemenea, acestea ar trebui sa evite actiuni ce pot pune sub semnul intrebarii intentia lor de a respecta deciziile judecatorilor, altele decat cele prin care isi manifesta intentia lor de a formula o cale de atac”. In masura in care se procedeaza astfel, persoana care face aceste afirmatii aduce inevitabil, atingere principiului constitutional al separatiei puterilor in stat, cu consecinta afectarii prestigiului justitiei si implicit a independentei si reputatiei magistratilor.     

            In raportul Singhvi catre Comisia drepturilor omului a ONU din 1987, se precizeaza ca „principiile independentei si impartialitatii sunt pietrele de fundament ale motivarii si legitimitatii functiei judiciare in orice stat” – (pct. 75). Conventia de la Havana pentru prevenirea crimei si tratamentul delicventilor, adoptata la Congresul VIII al O.N.U. la pct. 4 prevede ca „statele vegheaza ca procurorii sa-si indeplineasca atributiile profesionale in deplina libertate, fara a face obiectul unor intimidari, hartuiri, fara a suferi ingerinte nefondate si fara a li se angaja, in mod nejustificat, responsabilitatea civila, penala sau de alta natura” 

            In Recomandarea (2000) 19 a Comitetului de Ministri al statelor membre privind rolul urmaririi penale in sistemul de justitie penala, adoptata la data de 06 octombrie 2000 la cea de-a 724-a reuniune a delegatiilor ministrilor, la pct. 11 din capitolul „Relatia dintre procurorii publici si puterea executiva si legislativa” se prevede ca „statele trebuie sa ia masurile adecvate pentru a asigura ca procurorii publici isi pot efectua indatoririle si responsabilitatile profesionale fara interventie nejustificata sau expunere la responsabilitatea civila, penala sau de alt tip”. Prin afirmatiile facute in cadrul diferitelor dezbateri publice, politicienii au depasit limitele admisibile ale discursului public politic, asa cum sunt protejate de dispozitiile articolului 10 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,  care consacra libertatea de exprimare. Dreptul la libertatea de exprimare nu este unul absolut, acesta fiind susceptibil de anumite restrangeri, in ipoteza in care folosirea libertatii de exprimare este indreptata impotriva unor valori pe care statul le poate in mod legitim apara, cum ar fi autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti.

            Referindu-se la restrangerea libertatii de exprimare in scopul garantarii  autoritatii si impartialitatii puterii judecatoresti, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in afacerea „Braford contra Danemarcei” a decis ca „interesul de a proteja reputatia si a asigura autoritatea magistratilor este superior aceluia de a permite o discutie libera asupra impartialitatii acestora”. In cauza „Pager si Oberschlick contra Austriei” s-a statuat ca „activitatea justitiei nu poate fi discutata fara sa se aiba in vedere anumite limite pentru a nu submina autoritatea acesteia, comandament deosebit de important intr-un stat de drept”.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a retinut faptul ca, in raport cu continutul declaratiilor publice expuse,  se constata ca,  desi nereale si lipsite de orice suport obiectiv, alegatiile si afirmatiile deosebit de virulente, inclusiv cele referitoare la modalitatea de accedere in functia de judecator a doamnei Mihaela Ioana Neacsa, la presupusa lipsa a sa de independenta si de profesionalism, sunt de natura sa influenteze, in mod negativ, opinia publica cu privire la integritatea magistratului in cauza, sa-i afecteze imaginea publica si sa-l discrediteze. Plenul a apreciat, totodata ca, prin comentariile negative referitoare la modalitatea de instrumentare si solutionare a cauzei, precum si prin culpabilizarea, in spatiul public a judecatorilor si procurorilor, s-a produs o grava incalcare a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat, cu consecinta scaderii increderii cetatenilor in sistemul judiciar si, implicit, a scaderii prestigiului procurorilor si a afectarii independentei acestora.               

            Luand in considerare toate aceste aspecte reiesite in urma verificarilor, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a procedat la admiterea cererii de aparare a prestigiului justitiei si a independentei sistemului judiciar, inclusiv a doamnei judecator Mihaela Ioana Neacsa.

 

Judecator HORATIUS DUMBRAVA

PRESEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii

Articole din aceeasi categorie:

  1. Posta Romana apreciaza nejustificata decizia Consiliului Concurentei si o va contesta in instanta
  2. Scrisoare deschisa catre presedintele Consiliului European cu privire la calcularea deficitelor bugetare si a datoriilor publice
  3. Emil Boc a avut o intrevedere la Palatul Victoria cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aflat in vizita oficiala in Romania